Dezastrul „Colectiv” din legile proprietăţii

Până acum au intrat în vizorul justiţiei proprietarii Clubului „Colectiv” şi cei din lanţul autorizării stabilimentului. La locul dezastrului, un alt dezastru a facilitat situaţia din seara fatidică de 30 octombrie. „Pionierul”, fabrica de încălţăminte de export, până la începutul anilor 90, este şi teatrul unor lupte grele pentru patrimoniu. Istoric, „Pionierul” are rădăcina în fabrica „Bourul”, redenumită „Talpa”, ridicată de unul dintre fraţii Petroff, industriaşi de mare succes, până la ocupaţia sovietică. Vila proprietarilor fabricii a fost rechiziţionată de comandamentul Armatei Roşii şi trecută definitiv în patrimoniul URSS, în 1951. În acest imobil impozant din strada Tuberozelor nr. 4, funcţionează în prezent secţia consulară a Ambasadei Federaţiei Ruse, la Bucureşti. Familia Petroff cumpărase vila în 1937, plătind 4 milioane de lei, o sumă care reprezenta la cursul vremii trecute, prin echivalent aur, circa 25.000 de dolari. În Bucureşti, fraţii Petroff, liderii industriei de pielărie şi încălţăminte, cumpără mai multe proprietăţi. După 1945, simţind cursul vremurilor, familia Petroff pleca în Elveţia şi în Brazilia. Fabricile au fost naţionalizate în 11 iunie 1948. După 1990, urmaşii în linie directă ai fondatorilor fabricii „Pionierul” încep lupta pentru recuperarea averilor confiscate, bazându-se pe temeiul juridic al Legilor proprietăţii. Demersul îi trimite într-un hăţiş de procese de revendicare cu autorităţile, calvar juridic aflat şi acum pe la instanţele din România şi de la Strasbourg. Durata proceselor reclamate la Curtea Europeană a fost de peste 9 ani, respectiv 12 ani. Cert este că „Pionierul” a fost privatizată prin metoda MEBO, foştii directori ajungând să-şi împartă proprietatea. Pantofii de sport , specialitatea tradiţională a fabricii, sunt produşi de JP Shoes, firmă ce aparţine familiei Pache, dar într-un spaţiu de producţie din afara vechiului amplasament.