Indiferent de multitudinea si diversitatea cazurilor de care a ajuns sa se ocupe, AVAS (Agentia pentru Valorificarea Activelor Statului) devenita un fel de lada de gunoi a economiei romanesti, are, in mare, doua tipuri de probleme cu care se confrunta. Primul tip de probleme il constituie cele in care AVAS reprezinta statul roman in litigii, in care diferite persoane sau firme, indeosebi straine, pretind compensatii, daune-interese pentru contracte nerespectate, drepturi neonorate etc.
AVAS poate fi buna de plata in aceste cauze, fie in urma unor disfunctii ale chiar institutiilor statului, fie in urma lipsei de experienta in intocmirea de catre acestea a contractelor sau in cunoasterea tuturor chichitelor avocatesti de acoperire in toate situatiile si fata de toate clauzele contractuale. Face deja cariera cazul ARO unde se pare ca posibilitatea de anulare a contractului de privatizare nu este prevazuta in contract. Un exemplu tipic pentru acest gen de probleme este cazul privatizarii-esec a CS Resita cu o firma americana practic necunoscuta in domeniu: Noble Ventures, FPS, care inainte de 2000 se ocupa de privatizare si care a negociat contractul cu Noble Ventures, nu era imputernicit sa-si acorde facilitatile financiare si fiscale cuvenite, atribuirea acestora fiind de competenta guvernului. Cabinetul Isarescu, aflat in functie la acea data, a tergiversat aprobarea si, intervenind alegerile din 2000, chestiunea a ajuns pe masa guvernului Nastase, fara vreo legatura cu problema. Pana la urma, acesta a acordat facilitatile, numai ca, intre timp, Noble Ventures, care nu urmarise prin preluarea CS Resita decat sa obtina niste contracte din finantari americane in reconstructia Iugoslaviei imediat dupa terminarea razboiului, pierduse momentul din cauza tergiversarilor si, ca atare nemaifiind interesata, a inceput sa puna bete in roate neplatind salarii si oricum nefacand investitiile promise. Era evident ca dorea sa forteze mana partii romane. Aceasta, sub presiunea sindicatelor, a cedat si a reziliat contractul de privatizare. Prevederile contractului se pare ca nu prea erau "beton" pentru partea romana, astfel incat firma americana umbla acum prin tribunale straine dupa compensatii din partea statului roman pentru "nationalizarea" suferita, pretinzand nu mai putin de 350 milioane dolari, ce cad pe capul AVAS.