'Ce ar trebui sa faca terapeutii cand vad un pacient, l-am intrebat eu, dorind sa gasesc cai bine stabilite pentru a-i ajuta pe oameni sa se vindece?' 'Doar sa-l iubeasca, a raspuns dr. Hew Len.(...) Orice om vrea doar sa fie iubit, a spus el. Nu asta vrei si tu? Nu conteaza ce ce faci sau ce spui atata timp cat iubesti acea persoana. (...) Conteaza sa iubesti acea persoana pentru ca ea este o parte din tinesi faptul de a o iubi te va ajuta sa te eliberezi, sa te purifici si sa te clarifici in privinta programului care ruleaza in viata celorlalti'.( dialog intre Joe Vitale si dr. Ihaleakala Hew Len din cartea 'Zero Limite'; Ed. Meteor Press).
Am mai scris despre doctorul Hew Len, un psiholog care practica o metoda inedita, simpla si spectaculoasa, in acelasi timp, de vindecare, prin expresiile repetate; 'Te iubesc. Multumesc. Imi pare rau. Te rog, iarta-ma'. El a vindecat un intreg pavilion de bolnavi psihic periculosi si asta fara sa-i vada, sa le vorbeascasi cu atat mai putin sa le dea vreun tratament. Hew Len spune ca avem probleme, suferinte si boli pentru ca nu ne simtim iubiti. Oamenii din vietile noastre sufera? Oamenii de langa noi au lipsuri majore? Cei de langa noi se comporta straniu, fac lucruri oribile, se imbolnavesc, se simt disperati, deprimati, loviti, suferinzi fizic, psihic, emotional dintr-o pricina sau alta? Noi insine suferim dintr-o pricina sau alta? Ce avem si cum ne putem vindeca, cum putem scapa de problemele noastre, ce cale de iesire sa cautam in lumea asta, parca presarata cu obstacole, incercari si nelinisti?
'Sa iubim daca avem probleme. Sa iubim daca altii au probleme'; iata cheia terapeutica a vietii, cea capabila sa ne deschida inimile si sa ne intoarca de de pe drumurile inguste si dureroase ale experienteleor nefericite pe care le traim, daca nu in acest moment, daca nu acum, intr-o zi, intr-o perioada oarecare a vietii noastre. 'Toti oamenii vor sa fie iubiti', spune doctorul Hew Len, iar el a demonstrat ca, pana si criminalii periculosi, cu boli psihice considerate incurabile, se vindeca atunci cand se simt iubiti.
Ne imbolnavim grav si intram in situatii de viata extreme pentru ca ne lipseste iubirea. Tot ce avem de facut este sa iubim; nu vorbim aici despre emotia de iubire ce ne aprinde visele in preajma unei persoane de sex opus, nu vorbim despre sentimentul de iubire pentru copiii nostri sau pentru cei apropiati, ci despre iubirea care ne ajuta sa renuntam la a judeca oamenii si pe noi insine, a-i invinovati pe altii sau pe noi insine, despre acceptare si iubire neconditionata. Iubind omul din fata noastra putem fi terapeuti; unii tacuti, nestiuti de ochii lumii, dar adevarati. Ar trebui – poate – sa fim terapeuti cu totii, caci 'bolnavii' nu sunt doar aceia ce pasesc in cabinetele de terapie sau in spitale, ci pasesc zi de zi printre noi, prin acest urias cabinet de terapie care este viata de zi cu zi. Peste tot se vede si se aude un indemn mut, dar asurzitor, in acelasi timp, o chemare disperata; 'Iubeste-ma'! Ce frumos ar fi sa auzim in raul tulburator, in intamplarile groaznice si-n bolile grave ale oamenilor exprimarea nevoii lor de iubire si sa raspundem iubindu-i. De indata ce renuntam la a-i judeca pe ceilalti, la a ne crede victime sau a-i crede vinovati pe altii, puterea noastra de a iubi sincer este recuperata si tocmai ea ne poate transforma in oameni care vindeca si se vindeca pe ei insisi.