Est modus in rebus...

Am ramas fascinat inca din anii liceului (poate prea indepartati) de conciziunea concluziei plina de sensuri propusa de Horatiu in Satirele sale.

Motto: "Cum sunt ce-am fost, voi fi ce sant" - Nichifor Crainic

Am ramas fascinat inca din anii liceului (poate prea indepartati) de conciziunea concluziei plina de sensuri propusa de Horatiu in Satirele sale.

"Exista o masura in toate si mai ales anumite limite" exprima o stare a tuturor lucrurilor care, in evolutia lor, trebuie sa-si gaseasca propriul echilibru. Caci dincolo sau dincoace de aceste limite, dincolo de masura intrinseca, incepe raul. Toate acestea le-am rememorat in perspectiva evenimentelor ultimei saptamani pentru ca am simtit, mai acut ca oricand, despartirea limitelor. Ne-am obisnuit cu ideea, devenita obsesiva pentru unii, de schimbare a presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, care nu se poate realiza decat printr-o modificare a regulamentelor acestora. Daca pe planul vietii politice aceasta idee a dat nastere la confruntari de partide si la sustineri de persoane, Partidul Romania Mare si-a exprimat o pozitie proprie. Straini de interesele momentane ale partidelor sau persoanelor aflate in confruntare, pe noi ne intereseaza numai respectarea Constitutiei, a democratiei ce trebuie sa caracterizeze un stat si un popor al istoriei contemporane. Caci democratia constitutionala este acea limita dincolo de care incepe raul, dincolo de care toate fenomenele vietii sociale isi deturneaza esenta spre totalitarism.

In focul disputelor politice s-a uitat acest lucru, dar pentru noi ramane esential. Sau, poate, a parut un element lipsit de importanta sau, poate, s-a dorit deliberat acest lucru. Oricum, fenomenul ramane la fel de periculos, independent de motivatie, prin maniera evolutiei sale si prin rezultatele pe care le poate genera.

Si iata cum, din ceea ce trebuia sa fie o disputa de idei, de teze si doctrine, s-a ajuns la ceea ce este mai periculos pentru un stat democratic, la un atac concertat impotriva institutiei sale fundamentale - Parlamentul - , care reprezinta esenta democratiei si exprima suveranitatea unui popor.

S-a ajuns ca membrii vechi si cunoscuti, prin mediatizare, ai Ca-merei Deputatilor si Senatului sa-si renege si sa expuna dispretului public propria activitate in zelul de a demola credibilitatea si importanta institutiilor din care fac parte.

Un fost ministru - chiar al Culturii - a ajuns sa repete obsesiv ca dezbaterile parlamentare, in care distinsi intelectuali argumentau, folosind un bagaj de cunostinte strain multora, constituie o pierdere de vreme pe bani publici, numai pentru ca in locul lor nu s-a pus in miscare o simpla masina de vot.

Ca parlamentar, refuz sa cred ca am fost investit "pe bani publici" numai pentru gimnastica ridicarii mainii la vot si ca nimeni nu vrea sa mai asculte un argument sau o pledoarie pentru o idee. Si toate acestea pentru ca o alianta politica da un ultimatum absurd Parlamentului Romaniei, realizarea schimbarii presedintilor pana la data de 15 septembrie.

Si daca nu se va respecta aceasta data, ce se va intampla? Se vor dovedi unii mai puternici decat altii, vor fi mai inteligenti sau mai frumosi? Si daca se vor schimba presedintii Camerelor, ce se va intampla? Vor disparea consecintele nici acum reparate ale inundatiilor, vom avea peste noapte un trai decent, nu ne vor mai ameninta zilnic scumpiri ale carburantilor? Pentru realizarea obiectivului la termen se invoca mereu ca dezbaterile la Regulament blocheaza activitatea normala a Parlamentului, de adoptare a unor legi absolut necesare, atunci cand aceste legi nu exista, portofoliul de proiecte de legi ce trebuiau sa fie initiate de Guvern fiind practic gol.

Se invoca cu fariseism realele probleme ale tarii, dar atunci cand depunem motiunile noastre privind soarta agriculturii si problemele invatamantului sunt catalogate ca avand un caracter obstructionist in marsul victorios pentru indeplinirea la termen si in bune conditii a schimbarii presedintilor Camerelor.

Sa ne ierte domnii Vacaroiu, Nastase, Berceanu si Olteanu, dar pentru Partidul Romania Mare in aceasta toamna sunt mai importante problemele painii si ale scolii decat functiile domniilor lor.

In aceasta perioada au mai aparut doua idei cu care se incearca seducerea populatiei: votul uninominal si Parlamentul unicameral. Au aparut acum, in aceasta perioada de atac deschis impotriva vietii parlamentare. Si au aparut aproape concomitent, ceea ce nu este o intamplare. Daca votul uninominal va reduce sfera parlamentarilor la cei care au dobandit deja averile necesare sustinerii unei campanii electorale, unicameralismul si va concentra numai pe acestia intr-un veritabil club de afaceri. Nu mi se pare intamplator ca atat Alianta DA, cat si PSD sa se intalneasca pe aceste coordonate care pot sa le defineasca esenta in clubul de afaceri pe care ambii il preconizeaza. Desigur ca nu voi ajunge la absurdul de a considera in bloc activitatea fiecarui parlamentar ca fiind fara de cusur. Dar de aici la a denigra o institutie si a gasi un teren facil pentru promovarea ideii clubului de afaceri in locul Parlamentului este un drum lung.

Mereu cinicul Boccaccio spunea undeva ca religia exista in ciuda slujitorilor ei. Fara a prelua, fara a fi de acord in totalitate, cred ca institutia Parlamentului trebuie sa existe in cadrele cele mai democratice si in pofida unor parlamentari de capatuiala, dar, mai ales, in pofida denigratorilor ei.

Si atunci cand simtim atatea atacuri la adresa democratiei, a institutiilor sale, a Constitutiei ce o face vie, sa ne amintim de Horatiu: "Est modus in rebus", caci nu avem voie sa trecem anumite limite dincolo de care incepe raul.