Ca un cutit aruncat la circ, pe la urechea unui manechin viu, acuza "Esti un mincinos!' a zburat de mai multe ori, dintr-o parte in alta, in ultima disputa televizata Hollande – Sarkozy, tintind faptura incordata a adversarului. Cine avea dreptate? Daca aveau amandoi? Confruntarea pare a da totusi castig de credibilitate celui care vine din opozitie in dauna celui aflat la putere. Cu alte cuvinte, Sarkozy a parut mai indreptatit sa capete trofeul de mare mincinos.
De ce sunt oare cei de la putere mai mincinosi decat ceilalti? Ei invelesc, cu neadevaruri, rahatul unor minciuni rostite pentru a transforma credulii intr-o armata proprie, pe sceptici in supusi fideli. Cu aceasta armata de indivizi narcotizati de minciuna, isi perpetueaza puterea. Ce se intampla insa cand, utilizata in exces, minciuna incepe sa puta, iar prostii, insultati la nas, se prind? Urmeaza clatinarea, in final prabusirea. Prabusirea poate fi dizgratioasa. Cracanat in cadere, dezechilibrat cu totul, incapabil sa-si mai tina nadragii si fustele la locul lor, regimul daramat isi arata dedesubturi urate.
Nu stiu ce va arata si ce arata deja in cadere puterea Sarkozy in Franta. Stiu bine ce chip slut lasa vederii puterea Basescu, in cadere acum, imbrancita nu atat de opozitie cat de greata si nemultumirea populara. Incercarea de a obloji cu minciuni marile furtisaguri, sfortarea de a-i arata saraci si patrioti pe cei care au haladuit in lux si averi fabuloase nu mai conving pe nimeni.
Ce se va petrece maine? Puterea care vine ne va scuti, macar o vreme, de minciuna? As vrea sa fie asa. Cineva ma intreaba de ce nu critic noua putere. Care putere? De 22 de ani critic fara intrerupere puterea, indiferent cum s-a chemat ea. Acum n-am inca o putere in catarea armei firave de care dispun, taisul ascutit sau bont al scrisului meu. Guvernul inca n-a fost uns, isi incropeste majoritati de imprumut si lupta cu betele in roate puse unor ministri care altfel imi par oameni stimabili. Ma refer la Alistar si Mircea Diaconu. O ministresa, aud, a fost nimerita analfabeta. Ba chiar i-a iscalit diplome universitare si unei alte carturarese, ajunsa si ea prof. univ., Elena Udrea. Cel putin asa scriu unele publicatii. Daca-i asa, premierul desemnat trebuie sa aiba puterea de a o trimite acasa. Daca desemnatul de la Sanatate e contaminat de sindromul Basescu si s-a strecurat deghizat in noul guvern trebuie retras si el imediat.
In vremea in care prepari materia unei statui nu-i nici-o nenorocire sa adaogi sau sa scoti ingrediente, astfel incat cimentul ei sa reziste, ferit de fisuri. N-am inca date sa critic puterea fiindca ea nici nu e putere. Voi vedea cand va fi cu adevarat putere, unsa si nu desemnata, si voi lua aminte la toate gesturile ei. Sper, dupa atatia ani de minciuna a regimului basist, sa n-o puna naiba sa minta. Accept orice adevar dureros si deloc bandajul unei minciuni nemernice. In afara de asta – si-i raspund celui care ma intreaba de ce nu critic noua putere – n-am incheiat socotelile cu regimul Basescu. Nu prabusirea lui Ungureanu era visul meu. Cat se afla Basescu la Cotroceni, domnia minciunii nu s-a incheiat.