Imediat după alegerile din 9 decembrie 2012, o frază şablon a circulat prin mass-media, mai ales pe televiziuni: "60% dintre români au votat cu USL". Aici, mass-media au făcut imensa eroare de a se ralia la discursul megaloman şi arogant al partidei care a câştigat alegerile. Nu, USL a câştigat o parte mică dintre "alegerile" unei părţi a românilor.
Dacă într-un sat primăria face referendum pentru determinarea scopului cheltuirii unei sume de bani cu întrebarea "ce facem cu banii, tragem apă şi canal sau construim o biserică" şi din 100 de săteni, se prezintă la vot 40 de oameni din care 24 (60%) vor canalizare şi apă curentă, nu o să ia cu asalt primăria restul de 76 de creştini care, de fapt, vor altceva - pentru că unii s-au abţinut şi alţii vor biserică? şi să spunem că se va reprima revolta şi va prima "dreptul democratic al votului majorităţii unei minorităţi", restabilindu-se ordinea cu ajuorul jandarmilor, ce viaţa va mai avea acel sat de acolo înainte şi ce autoritate va mai avea primăria?
Una dintre marile concluzii care se trage din "războiul contra terorismului" - lupta "lumii creştine civilizate" cu "islamul necivilizat" - este că democraţia occidentală nu poate funcţiona la fel de uşor exportată în alte spaţii culturale precum se mănâncă un hamburger din import. Democraţia nu poate fi un hamburger pe care-l expediezi congelat de la New York să-l mănânci cu plăcere gătit la Bagdad. Principiile democraţiei trebuie aplicate diferenţiat şi adaptate specificului fiecărei ţări, pentu că altfel nu funcţionează. Arabul pune humus în hamburger în loc de maioneză.
După cum se vede şi în România, după 22 de ani - pentru că nimeni nu a avut vreodată vreun proiect serios pe termen lung de schimbare a mentalităţilor populare - litera legii democraţiei nu funcţionează corect dacă este ignorat şi spiritul legii. Sau, altfel spus, democraţia poate funcţiona adaptat doar dacă este o credinţă în om, nu o religie care aplică orbeşte nişte dogme. Cred că democraţia trebuia aplicată diferit pornindu-se de la datele poporului român. Nu te poţi apuca să construieşti zgârie nori cu echipa de meşteri care până mai ieri făcea bordeie din chirpici, chiar dacă iei fonduri de la UE ca să le faci training. Trebuie să le schimbi mentalitatea, nu numai aptitudinile meşteşugăreşti.
Bun. Alegerile de la 9 decembrie 2012 au pornit cu 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Din aceştia, s-au prezentat la vot 41,76%. Adică, 7,6 milioane. Din acest total, 58,61 % - adică DOAR 4,5 milioane - au votat cu USL. Restul de 13,7 milioane de români, ori s-au abţinut să voteze, ori şi-au anulat votul sau au votat cu altcineva decât USL. Deci, România va fi guvernată pe următorii 4 ani de majoritatea unei minorităţi a votanţilor. Cât de mic trebuie să fie procentul de prezentă la vot, ca să se anuleze nişte alegeri şi să se repete? De ce nu s-a aplicat regula de la referendum, unde trebuie să fie prezenţi la vot măcar 50%+ 1 dintre votanţi? Adică, alegerea unui parlament nelegitim în mod real este mai puţin gravă? Crin Antonescu declara emfatic că votul a fost "masiv, categoric, edificator". Cât de edificatoare este în acest sens cifra de 13,7 milioane de votanţi care nu au vrut USL, inclusiv pe domnia sa? Tocmai această judecată nedreaptă şi falsă scindează societatea românească, pentru că adevărata majoritate trăieşte, munceşte şi plăteşte taxe tot în România.