Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un film de referinţă, pierdut prin meandrele prezentului. Şi poate că l-am fi lăsat involuntar undeva… într-o necuvenită gară, dacă nu s-ar fi stins din viaţă, la finele lunii martie, Liudmila Gurcenko. Actriţa, cunoscută şi publicului român măcar din filmul rusesc „Gară pentru doi” (1983) sau din pelicula „Mama” (1977) regizată de Elisabeta Bostan. Cariera acestui star al cinematografiei ruse se întinde pe şase decenii şi numără aproape 100 de filme. Iar cine va dori să (re)vadă filmul „Gară pentru doi” va avea revelaţia unei actriţe cu un potenţial extraordinar, nemaipunând la socoteală un Nikita Mihalkov de excepţie în rol secundar. Ne-am obişnuit să auzim la tot pasul englezescul „icon” (model, idol etc.): „A fost un icon”, „Este un icon”.
Dacă îmi permiteţi o opinie personală, ca să fiu la modă aş putea spune că pentru mine Ludmila Gurcenko a fost şi este un icon, dar prefer să o consider o mare actriţă. Şi, până la urmă, un icon poate fi chiar şi copacul proaspăt înflorit din colţul casei, că tot îşi revarsă peste noi venirea Sărbătoarea Floriilor. Să vă fie viaţa grădină înmiresmată, niciodată uitată într-o gară!
