Ghilotina test – stress-ului

În ziua cînd citiţi acest editorial vor mai trebui să se scurgă 6 zile pînă cînd dezbaterea publică privind noile reglementări ale BNR în materie de acordare a creditelor de către băncile comerciale se va încheia.

În ziua cînd citiţi acest editorial vor mai trebui să se scurgă 6 zile pînă cînd dezbaterea publică privind noile reglementări ale BNR în materie de acordare a creditelor de către băncile comerciale se va încheia. Deşi mai este aproape o săptămînă, finalul e previzibil. De luni de zile guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune, declară, afirmă, vorbeşte, clocoteşte pe tema creditelor "doar cu buletinul". E o formulare generică, fireşte, dar acestea reprezintă, de fapt, adevărata problemă a crizei în care se află viteza de creditare din România, nu "instituţia" creditului ca atare.

Măsurile temporare pe care Banca Naţională vrea să le impună, cu sau fără voia bancherilor, cu sau fără entuziasmul populaţiei, vin să ne atragă atenţia că nu ne putem îndatora la nesfîrşit, într-o inconştienţă juvenilă, nici la nivel individual şi nici al societăţilor comerciale, fără a avea o platformă financiară solidă. Împrumuturile societăţilor comerciale le voi aborda într-un alt text. Acum mă concentrez asupra celor ale persoanelor fizice, imobiliare, ipotecare şi de consum.

Problemele sesizate de BNR ar fi două, care converg dintr-una singură, de altfel: imposibilitatea de plată a unora dintre clienţi. Probabil, din ce în ce mai mulţi, dat fiind hotărîrea manifestată de BNR în a-şi impune măsurile gîndite. Situaţia clienţilor care ajung să nu mai poată plăti un credit este una grea şi, dacă numărul ar rămîne unul limitat, cu siguranţă nu s-ar interveni la nivel de guvernare a sistemului bancar.

Statistica arată însă că numărul celor care au forţat luarea unui credit, ca să mă exprim eufemistic, poate deveni mai mare decît al celor care nu au dificultăţi în a-şi achita ratele. Şi, de aici, polemica. BNR crede că trebuie avută în vedere declaraţia fiscală dată de angajator la finalul anului fiscal şi nu declaraţia de venit pe 3-6 luni, ca pînă acum. Reprezentanţii băncilor comerciale consideră că măsurile BNR vin cumva deasupra celor pe care ei oricum şi le iau, ca precauţie, atunci cînd aprobă luarea unui credit. Că, practic, chiar dacă se introduc măsuri denumite birocratice, acestea nu vor stopa elanul celor care vor  cu tot dinadinsul un credit şi vor face tot ce le stă în putere pentru a-l obţine.

Cît despre stress-test-ul ce va fi necesar la acordarea unui împrumut, acesta este contestat prin prisma faptului că bancherii gîndesc oricum mai pragmatic, ca să nu spun cinic, politica de creditare. Se merge pe principiul selecţiei naturale. În cazul creditelor ipotecare puţin le pasă dacă un client nu mai poate plăti ratele şi dobînzile după cîţiva ani. Bunul ipotecat se scoate la vînzare şi sigur banca iese în cîştig. Nici în cazul creditelor acordate în hiper-marketuri, pentru achiziţionarea de frigidere, aragazuri, televizoare etc situaţia nu-i îngrijorează pe bancheri, chiar dacă acolo bunul cumpărat se poate degrada. La ce volum de credite se acordă, e luată în calcul, cu siguranţă, şi o marjă de risc. Pierderi colateriale, cum le-ar spune americanii.

Şi-atunci, ce vrea BNR, de fapt? Să facă ordine, transparenţă, comunicare – dar cu forţa. Actorii principali: băncile şi clienţii se complac în acest scenariu de film horror în care primele cîştigă şi prosperă de pe urma nevoii celeilalte categorii, pe care nu are nici un interes să o educe, să o informeze, să îi scrie cu litere de-o şchiopă adevăratele clauze contractuale.

Aşa cum abia din anul 2000 şi Parlamentul a înţeles că trebuie puse serios bazele controlului sistemului bancar pentru a nu mai pătrunde pe piaţă tot felul de cooperative şi asociaţii, care se pretind bănci, atrag banii populaţiei şi-apoi dispar, tot aşa mai trebuie să treacă vreme în privinţa conştientizării po-pulaţiei că nu orice reclamă tv care flutură paşaportul către îndeplinirea tuturor dorinţelor poate fi prezentat la orice "vamă" de către orice familie, indiferent de perspective şi buget.