Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
MOTO: "În cea mai liberă dintre lumi, suntem uitaţi de toţi, încurcaţi în propria noastră nimicnicie, transformaţi într-o tristă mahala a Europei". Augustin Buzura
Taman când exigenta Europă ne urechea straşnic că magistraţii români s-au cam lăsat pe tânjală, la Sibiu s-a inaugurat Înaltul Stabor de Casaţie şi Justiţie (scuzaţi pleonasmul!). Onorabilul Cioabă va prezida de aici înainte completul ţigănesc, dar nu oricum, ci înveştmântat în sacrosancta robă. Neagră şi cu bavetă movalie. Încă nu s-au decis dacă să-şi pună ori nu peruca bălană cu zulufi, după modelul anglo-saxon. I-a îmboldit pripa, nu de alta. Abia de acum încolo se va trece la marea reformă în justiţie, potrivit acquis-ului comunitar, sunt de părere prestigioşii jurişti ai naţiei, formaţi la şcolile juridice postliceale. Cică reforma a mică n-a prea dat roade, şi lipsa studiilor de impact s-a resimţit decisiv. D-aia s-ar putea ca modelul stabornicesc să fie pe placul ălora de la guvernare şi să-l oficializeze. Să-l vâre cu tam-tam demagogic în Constituţie, s-o zguduie din temelie. Păi, celeritatea e maximă, te duci o dată şi gata, te întorci judecat! Nu tu amânări, nu tu "chichiţe avocăţeşti", totul durează cât bate în masă onoratul preşedinte cu ciocanul solemn. Başca cheltuielile minime ale proceselor! Judecătorii de la Curtea Romului de Cibin n-au deocamdată studii juridice, dar în curând se va înfiinţa la Institutul Naţional de Magistratură o aripă separată, cu coviltir şi pirostrii. Care să-i emancipeze judiciar pe tuciuriii noştri conaţionali. Actualii colegi ai bulibaşei s-au perfecţionat la locul de detenţie şi au doar facultatea vieţii, ca orice marginalizaţi din născare. Că viaţa i-a silit la ciordit, şmenuit ori tâlhărit, asta e altă socoteală. Importante sunt aplecarea lor spre lege şi proceduri, spiritul justiţiar ce le-a luat în stăpânire şatra. Mai la anu’, probabil, o dată cu stârnirea halimaiului electoral, poporul rom se va înturna la palatul din Deal şi va cere puterii imunitate jurisdicţională. Adică ce, numai parlamentarii să se fandosească şi să scape astfel de bulău, ei de ce nu s-ar bucura de-o impunitate pe criterii de sânge? Şi-aşa, discriminaţi pozitiv, să se judece exclusiv la Sibiu, la infailibilul Cioabă, primus interromanes! Jurisdicţie specială şi imunitate legală contra voturi, că destul minoritatea maghiară a obţinut prin multele schimburi imorale orice i-a venit la scăfârlie! Limbă maternă în gimnazii şi universităţi, manuale aşijderea, indicatoare bozgoreşti şi partid etnic, de-a ajuns România la mâna tökesilor. A iredentiştilor porniţi să ne mânjească simbolurile istorice şi să-l atârne în ştreangul urii naţionale pe Crăişorul Moţilor, spânzura-i-ar dracii să-i spânzure! Aşadar, mai întâi privilegii jurisdicţionale, iar apoi autonomie teritorială pentru balaoacheşii confraţi, cu capitala mitică la Glod! Vasăzică, reformarea statului, despre care asudă întruna domn Băsescu, e pe cale să se împlinească. Experimentul ţigănesc e la început, şi sociologii din stirpea fistichiului Lăzăroiu se căznesc să-l legitimeze doct, să închege o manea ideologică. Una pe placul nomazilor cu drept de vot. Timpul îi va ajuta în demersul menit, chipurile, să salveze ţara de la înapoiere şi s-o mute, cu cort cu tot, în buricul Uniunii Europene. S-o caricaturizeze tembel şi s-o parodieze băşcălios, mama lor de venetici!
Dar reformă înseamnă şi ce s-a întâmplat la Salcia, în Mehedinţi. Acolo, într-o primărie rurală, viceprimarul s-a încontrat democratic cu şeful politic de la judeţ, venit să-l "măture". "Măi, beţivanule ce eşti! Măi, milogule ce eşti! Ptiu!", i-a strigat insul pândit de mazilire, umplându-i reverele de scuipat. "Beţivanuleee!", a repetat norodul, virilizat de rolul său conducător în epoca decomunizării. "Măi, alcoolistule ce eşti!", i-a mai aruncat în faţă o flegmă de vorbe răzvrătitul. "Alcoolistuleee!", l-a îngânat mulţimea, ca-n corurile antice. "Noi suntem poporul!", şi-a încheiat grotesca reprezentaţie şleahta de cetăţeni buimaci şi voluntari oricând să-şi vândă pe-o ţuică opţiunea electorală.
Dinspre inspectoratul popo-dăscălesc se aude că satele vor rămâne fără posturile de poliţie. La ce să le mai ţină, că prăpădiţii ăia de ţărani au atins un nivel de conştiinţă civică atât de înalt, încât crimele şi delictele sunt excluse?! În sfârşit, munca de prevenire a rodit, iar şefii de post se vor călugări sau vor scrie tratate de criminologie. Şi în acest fel, fiecare comună îşi va canoniza fostul miliţian şi-l va venera ca pe un sfânt local cu chipiu şi pulan. Dar procesul de reformare nu se opreşte în cătunele patriei, el hâţână şi sistemul feroviar. Adio trenuri "rapide", "accelerate" şi "personale", că din pricina ăstora suntem la coada continentului! Prin gări vor zbura nişte năluci metalice botezate "interregio", îndesate cu paporniţe şi plase de rafie, cu damigene şi bidoane cu zaibăr şi căpşunică... Ehei, ce noroc pe capul meu să fiu contemporan cu reforma asta belalie!
