La inceputul activitatii mele in presa am lucrat la un saptamanal, unde am fost rugata sa scriu si "horoscopul". Erau cinci angajati in toata redactia, asa ca… Am ripostat la inceput, bazandu-ma pe nepriceperea mea in astrologie, dar mi s-a spus ca nu trebuia sa ma pricep, ci sa inventez ceva dragut. M-am intrebat automat
atunci ce anume imi placea atunci cand citeam un horoscop intr-un ziar, fiindca nu le ocoleam deloc la varsta aceea si am inteles ca imi creau o stare de bine previziunile pozitive. Chiar daca aveam suspiciunea ca nu erau reale, simplul fapt ca puteam sa zambesc si chiar sa rad ma destindea, iar uneori viata confirma varianta din horoscop. Aveam de scris doua randulete la fiecare zodie si am decis sa scriu intotdeauna doar previziuni pozitive. Le mai inveleam in metafore, in cuvinte hazlii si le dadeam intotdeauna o turnura… dorita de fiecare om. Surpriza a fost aceea ca multi cititori, dar si unii dintre colegii mei au sesizat ca "horoscopul li se potrivea uneori de minune". Colegii stiau ca nu privesc in stele, dar citeau horoscopul si cu un zambet complice imi spuneau: "Nu stiu ce faci cu horoscopul asta, dar mie chiar mi se potriveste!".
La vremea aceea nu aveam cunostinte "stiintifice despre sugestie", dar functiona, probabil, intuitia, probabil inima, care stia ca poti programa creierul unui om pozitiv sau negativ, fie si printr-un horoscop. De fapt, prin horoscop programarea mentala poate da roade profunde si puternice, tocmai pentru ca undeva, in noi, avem convingerea ca stelele ne determina destinul. Avem convingerea ca stelele ne influenteaza comportamentul, alegerile, ca perioadele rele si distructive din vietile noastre, ca si cele pline de seva fericirii sau a succesului au o legatura cu miscarea stelelor. Chiar daca nu ne gandim constient, noi am investit stelele cu puterea de a ne face bine sau rau. Avem stele bune si stele rele, avem stele ale iubirii si stele ale urii, stele ale dreptatii si stele ale… dezastrului. Pentru Egoul omenesc poate fi confortabil sa dea vina chiar si pe stele pentru alegerile sale, cum se intampla ca frumusetea si maiestria interioara a fiintei noastre sau iubirea divina ce ne mangaie uneori cu degete de aur sa fie proiectate asupra stelelor.
Cu siguranta, in convingerile ce ne anima sa punem binele si raul in seama stelelor se poate ascunde o neintelegere, respectiv o neasumare a liberului arbitru, ca si o uzurpare a autoritatii divine. Stelele devin in ochii nostri puteri ce ne rapesc libertatea de a alegere, ca si responsabilitatea pentru alegerile noastre de viata. In acelasi timp, daca ii recunoastem lui Dumnezeu autoritatea, atunci spunem ca el ne-a luat liberul arbitru, daruindu-le stelelor puterea de a ne determina evenimentele vietii. Sigur, noi nu ne gandim din perspectiva asta cand citim un horoscop sau cand il auzim undeva, dar simpla acceptare a puterii stelelor asupra vietii de zi cu zi ne predispune la acceptarea unor sugestii negative, a caror putere poate fi uneori distructiva. Unii dintre cei care se pricep bine la "astre" nu fac doar previziuni pozitive, ba unii dintre ei… nu ezita sa spuna lucruri infricosatoare.
In acelasi timp, multi ascultatori primesc sugestia negativa si apoi spun "a zis bine x la horoscop, mi s-a implinit nefericirea prezisa". De fapt, nu stelele sunt cheia evenimentelor vietii, ele nu sunt dictatori din cer, ele nu dispun, ci... predispun. Stelele vibreaza, ca tot ce exista, in ritmul lor, dar nu ne ordoneaza vietile. Sugestia acceptata, insa, poate fi mai tare decat stelele, iar cea negativa impresioneaza mintea noastra mai puternic si mai adanc decat sugestia pozitiva. Toti astrologii stiu ca liberul arbitru este sfant si ca, in conditii critice, impuse de stele, omul poate alege, poate schimba, poate evolua si poate fi responsabil de actiunile sale. Tocmai de aceea noi am putea fi responsabili in privinta sugestiilor pe care le trimitem catre oameni si, pentru ca avem cunoasterea sensibilitatii fiintei umane si a receptivitatii creierului pentru tot ce-i rau, poate ar fi mai folositor sa citim un horoscop hazos, unul fericit, chiar inventat, decat unul care ne spune ca-n urmatorii zece ani vom da faliment si vom fi parasiti sau anihilati pentru ca Luna Neagra sta in nu stiu ce pozitie pe cer. Daca avem obiceiul sa ne ghidam dupa stele, n-ar fi rau sa ne cream obiceiul de a alege stelele optimiste, caci mai mult decat stelele ne influenteaza propria minte, propria credinta sau convingere. Mai tare decat stelele este sugestia pe care o acceptam ca realitate si, daca ea este frumoasa, avem sansa sa intelegem ca si atunci cand pe cer trec stelele rele noi putem alege sa ne facem bine si sa ne gandim binele. Mintea si inima noastra-s mai mari decat stelele, iar atunci cand ele cred si-n Dumnezeu, chiar si stelele pot simti credinta!