x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Iluzia democrației și a determinismului

Iluzia democrației și a determinismului

de Ciprian Demeter    |    26 Apr 2022   •   21:45
Iluzia democrației și a determinismului

Acum că s-au încheiat și alegerile din Franța și luând o pauză de la spectacolul războiului din Ucraina nu ar strica să aruncăm un ochi și prin ograda noastră, tocmai pentru a înțelege că democraţia este un mecanism care garantează că nu vom fi guvernaţi mai bine decât merităm.

Astfel, un sondaj realizat de Avangarde în perioada 12-20 aprilie arată că PSD ar câştiga detaşat dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare.

Potrivit sondajului realizat de Avangarde, rezultatele ar arăta astfel:

Partidul Social Democrat(PSD) – 36%

Partidul Naţional Liberal(PNL) – 19%

Alianţa pentru Unirea Românilor(AUR) – 14%

Uniunea Salvaţi România(USR) – 11%

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România(UDMR) – 5%

Altele(mai puţin de 5%) – 15%

La capitolul încredere faţă de politicieni şi personalităţi din România, preşedintele PSD Marcel Ciolacu şi premierul Nicolae Ciucă se află la egalitate, cu 31 de procente.

Rezultatele sondajului pot doar să confirme faptul că pentru români există o ancestrală și patetică încredere în inteligența colectivă a prostiei individuale. Ciucă, Ciolacu, Iohannis, Cîțu, Orban, și enumerarea nu este una exhaustivă, ci doar exemplificativă, luați fiecare în parte nu valorează prea mult, însă, brusc, oricare dintre ei capătă strălucire de briliant prin includerea lor în planul unor coaliții sau interese politice.

Trăind în cercul nostru strâmt, după 30 de ani de democrație în topul preferințelor electorale se menține în continuare PSD, un partid care în toți acești ani s-a aflat la putere, iar rezultatul a fost o Românie aservită, sărăcită și lipsită de coerență instituțională.

Marcel Ciolacu s-a grăbit să bage capul în poza francezilor și l-a felicitat pe Emmanuel Macron, într-un mesaj publicat în limba franceză pe pagina sa de Facebook: „Francezii au ales valorile europene. Felicitări, Emmanuel Macron! Vom continua să lucrăm împreună pentru întărirea Flancului Estic al NATO şi Parteneriatului nostru strategic”.

Continuând registrul sforăitor al felicitărilor Iohannis a apărut cu un mesaj la fel de insipid și de anost; „Mă bucur să lucrăm în continuare pentru consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, pentru construirea unei Europe puternice, solidare și o cooperare sporită pe Flancul Estic al NATO”.

Ceea ce merită amintit în legătură cu alegerile din Franța de anul acesta este că Emmanuel Macron este primul președinte în exercițiu din ultimii 20 de ani care este reales, iar prezența la vot a fost cea mai mică de după 1969. Mai mult de unul din trei alegători nu a votat pentru niciunul dintre candidați, iar peste trei milioane de persoane au depus voturi anulate sau albe.

Franța s-a confruntat la aceste alegeri cu lipsa unei alternative politice, iar francezii au sancționat acest lucru prin lipsa de la urnele de vot. Emanuel Todd vorbea despre o problemă gerontocratică a Franței care poate fi mai periculoasă pentru democrație decât temerile legate de populism, extremă dreapta sau islam”. Rezultatul obținut de Macron, grație voturilor pensionarilor și tinerilor până în 25 de ani, nu se bazează pe vreo ideologie anume, ci doar pe un vot de sancțiune pentru Le Penn.

Iată cum democrația a devenit un sistem politic extrem de ineficient, dar care continuă să fie cea mai bună alternativă pentru orânduirea politică dat fiind faptul că, așa cum spunea Petre Țuțea, este sistemul social care face posibilă existenţa idiotului alături de geniu. Acest lucru convine de minune unei politici de globalizare pentru care s-a dat startul de câteva zeci de ani, un drum fără întoarcere pe care se află România.

Întărirea Flancului Estic al NATO şi Parteneriatul nostru strategic despre care vorbeau Iohannis și Ciolacu urmează să devină platforme electorale pentru următoarele alegeri în România, în contextul în care miroase peste tot a război, a foamete, a criză economică și sanitară. Cine vrea să ne țină prizonierii fricii și pentru ce, sunt doar două întrebări la care ar trebui să reflectăm pentru a întelege că merităm un destin mult mai bun.

×