Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De unde atatia bogati, daca Romania abia acum egaleaza nivelul de saracie din 1989?
Mai demult, pe la inceputul anului, s-a anuntat cu surle si trambite ca in 2004, dupa un cincinal de crestere economica neintrerupta, produsul intern brut va ajunge la nivelul din 1989. Urmeaza, desigur, uralele, scandarile si aplauzele prelungite, dar intrebarea este: Daca in 15 ani tara n-a devenit mai bogata, cum s-au facut averi in Romania? Raspunsul il poate da si un elev de clasa a VI-a: prin redistribuire.
Am putea impana raspunsul cu detalii - cel mai redus nivel al economisirii din zona, cea mai inalta rata a inflatiei, cele mai mici salarii si pensii, cel mai precar sistem de sanatate, cele mai proaste drumuri si cel mai vechi sistem de termoficare - dar mai graitor decat orice este un singur parametru: 34%-40% din PIB, nivelul arieratelor. Asadar, daca PIB se va situa in 2004 la 55 miliarde de euro, datoriile neachitate vor insuma circa 20 de miliarde. Intr-o tara normala, cei care nu-si platesc facturile si impozitele sunt executati silit si pot chiar sa fie declarati faliti. La noi insa s-a vazut ca mai degraba dau faliment Bugetul, Termoelectrica si bancile decat respectivii rau-platnici.
Fireste ca pana la urma nici Trezoreria statului si nici furnizorii de utilitati publice n-au tras obloanele, dar asta numai fiindca s-au angajat imprumuturi in contul banilor neincasati. Dupa care, periodic, arieratele au fost (re)esalonate sau sterse, pentru ca devenisera "istorice". Iar la scadenta, ca o postfata a unei istorii zbuciumate, a platit populatia pe seama economisirilor anulate de inflatie, a asistentei sanitare tot mai precare, a drumurilor cu gropi si a pensiilor lipsa.
Iata deci mecanismul prin care s-a realizat redistribuirea: banii au fost inlocuiti cu datorii. Statul a argumentat cvasioficial ca, in absenta investitiilor straine, singura cale de capitalizare raman favorurile sale. Din pacate insa, nimic nu ne poate convinge ca daca o intreprindere care genera in timpul regimului comunist o cifra de afaceri de 100 de unitati, acum, dupa ce directorul ei a devenit patron, nu mai poate realiza venituri decat de 70 de unitati. Inseamna ca restul de bani trebuie cautati in alta parte, in cele doua-trei vile ridicate de noul proprietar, in cele patru-cinci limuzine cumparate ori in conturile din paradisurile fiscale, ceea ce nu aduce in nici un caz a capitalizare, ci a decapitalizare. Iar daca averile insumate ale celor mai bogati oameni din Romania se gasesc departe de cele 20 de miliarde de euro datorate, inseamna ca sunt multi cei care s-au pomenit cu bani in brate si n-au stiut ce sa faca cu ei.
In fine, am putea perora la nesfarsit, cate drumuri neasfaltate costa doua jeep-uri ori cata caldura trebuie sa se piarda prin tevile ruginite ca sa se inalte trei vile. Dar mai important este altceva: Cine va pune banii la loc?
Citește pe Antena3.ro
Din nefericire, si strainii au o problema. Le plac calculele nemtesti. Nu vine nimeni sa piarda de pe urma unei fiscalitati opresante, a coruptiei, a nerespectarii contractelor si legilor. Marii investitori care au cazut in capcana romaneasca cer de cate ori au ocazia renuntarea la ajutoarele de stat, acceptarea somajului ca fenomen firesc, reglementarea falimentelor, flexibilitatea fortei de munca, eliminarea concurentei neloiale. Alti investitori asteapta sa vada toate acestea puse in practica, inainte de a-si risca banii la noi.
Cu alte cuvinte, privatiunile indurate timp de un deceniu si jumatate au servit numai la trecerea de la socialism la capitalismul de cumetrie, iar acum, cu o populatie deja sleita, vrem sa construim capitalismul adevarat, care necesita un efort mai mare, fiindca e nevoie sa se recupereze si deficitul de civilizatie de dinainte de 1989. In topul celor mai bogati 50 de oameni din Europa Centrala si de Est, unde romanii se falesc cu cinci nume, nu figureaza nici un ungur, sloven sau baltic, in schimb Ungaria, Slovenia si Tarile Baltice ne privesc de sus, de la inaltimea unor PIB-uri pe locuitor duble sau triple. Ba chiar Slovenia, Estonia si Lituania vor fi in masura sa adopte in doi-trei ani si moneda unica europeana, ceea ce le va mari mai mult avansul de productivitate.
