În întâmpinarea aşteptărilor

Conjunctura de criză economică prelungită în care debutează campania electorală este prielnică demagogilor. Acum ne atacă populismul ARD. Cei care până acum câteva luni se lăudau cu sentimentul lor de înaltă responsabilitate pentru austeritate şi reforma statului propun soluţii splendid de simple la probleme pe care le ştim deosebit de complicate. USL întruchipează schimbarea. Ea a început, însă să nu ne imaginăm că ea s-a şi produs. Cum spunea Cicero: ”Nu trebuie să o faci pe viteazul în cuvinte şi să cedezi în fapte”.   Mai trebuie să avem angajamentul, răbdarea, seriozitatea şi perseverenţa pe drumul foarte complicat al gestionării marilor aşteptări de astăzi ale românilor. Nu înseamnă nicidecum că e nevoie de mai multă comunicare politică şi mai puţină reformă. E nevoie de amândouă. Comunicarea ne face mai apropiaţi de oameni, iar reforma trebuie să aducă statul mai aproape de nevoile lor, de ceea ce este absolut necesar pentru a îmbunătăţi atât viaţa cât şi şansele acelora, foarte mulţi,  care au respins politica portocalie. Reforma imperios necesară şi rămasă urgentă este desjefuirea statului. Într-o Românie cu scaun la cap, aşa cum îşi doresc cetăţenii acestei ţări, sigur că putem găsi calea acestei reforme.  În bătălia electorală ce ne aşteaptă, sunt convins că urmează să spunem de multe ori că adversarii noştri vorbesc acum despre ceea ce ar face uitând că n-au făcut când puteau s-o facă. Ba mai mult, când au făcut mai mult au desfăcut şi au destrămat şi au pus în loc poftele şi interesele lor. Faţă de această situaţie, mai avem o obligaţie majoră de transparenţă. Am văzut cum o demonstraţie netransparentă nu e decât falsă, mincinoasă, cu intenţii de rea credinţă. Ne-am bazat mult prea mult pe munca şi curajul jurnaliştilor care, ca să fim pe deplin sinceri, au şi schimbat datele politicii în favoarea noastră. Lipsa de transparenţă însemna pur şi simplu că ceva se ascunde publicului pentru a nu se şti care erau intenţiile adevărate şi mai apoi faptele celor de la putere. Lecţia e valabilă la nesfârşit şi prin urmare şi pentru noi aflaţi acum la putere şi sper întăriţi în aceasta prin votul de la 9 decembrie. Şi mai e o lecţie pe care ne-o aminteşte Machiavelli: "Nimic nu este mai periculos pentru putere decât să fie ea însăşi dispreţuită.” Asta nu înseamnă decât că slăbiciunea de caracter, eşecurile, corupţia subminează rău autoritatea responsabililor politici până la cel mai înalt nivel. Atunci dispreţul e unul meritat.  Să facem ceea ce putem iar aceasta să fie cât mai aproape de ceea ce e necesar de făcut. Să ne concentrăm pe obţinerea rezultatelor şi mai puţin pe obţinerea de efecte de imagine care oricum sunt efemere în raport cu aşteptările oamenilor. Să adaptăm limbajul nostru politic la experienţa trăită de români şi să lăsăm adversarilor noştri corupţia prin minciuna politică şi vulgaritatea cuvintelor.