In spatele scandalurilor de presa

Avand in vedere ca perceptia publica se formeaza in primul rand prin intermediul mass-media, s-ar putea crea impresia ca Guvernul se ocupa (sau e ocupat) in ultima vreme numai cu scandaluri. O asemenea interpretare este atat neadevarata, cat si nedreapta. Doresc, daca se poate, sa preintampin prin acest articol o posibila greseala de perceptie.

Niciodata nu am remarcat, cred, o mai mare diferenta intre ceea ce prezinta mass-media ca subiecte de interes public si ceea ce facem noi, ministrii, ca in acest inceput de an 2006. Nu vreau sa spun prin asta ca presa ar fi cumva in aer. Sau, de cealalta parte, ca noi nu mai facem nimic important. Scandalurile de presa, in care au fost atrase nume grele ale Opozitiei si ale Puterii pur si simplu au pus in umbra aproape toate proiectele si programele guvernamentale. Ma refer aici nu doar la Ministerul Economiei si Comertului, ci si la celelalte structuri ale Executivului. Daca ar fi sa aplic procedeul de simplificare, as putea afirma ca pachetul de legi privind reforma in sanatate a fost singurul mediatizat asa cum se cuvine.

Sunt departe de a considera ca presa evita sa trateze temele de interes general. Dimpotriva, incisivitatea si aderenta la realitate ale jurnalistilor au fost mai vizibile ca oricand. Daca cineva a avut putere, in acest ianuarie deopotriva fierbinte si geros, atunci mass-media este aceea. Rand pe rand, mai multi politicieni au facut obiectul unor campanii de presa fara precedent. Nici bine nu s-a epuizat un caz, ca a inceput altul, iar succesiunea de dezvaluiri pare fara sfarsit. Pe coridoare, ca si pe strada, in birouri si in puburi nu se mai discuta decat despre rudele bogate. In special matusile sau, mai bine zis, cei care le au sunt dintr-o data suspecti.

Recunosc valabilitatea semnalelor transmise de mass-media, chiar si a celor mai patimase, dar impartasesc principial pozitia moderata a celui care vrea probe si decizii legale. Sunt de acord ca de multe ori nu poti atrage atentia decat exagerand, insa in cele din urma trebuie sa vedem care este adevarul. De altfel, sunt convins ca, in masura in care adevarul va fi spus, pasiunile vor scadea in intensitate. Acelasi lucru se va intampla si in ceea ce priveste aplicarea prezumtiei de nevinovatie. Cu cat justitia va face mai multa dreptate, cu atat va deveni mai credibila. Ne vom putea atunci descarca de grija de a-i condamna pe altii cu anticipatie si vom lasa aceasta grija mai mult pe seama justitiei.

As putea face aici o lista destul de lunga cu deciziile - importante - luate de Guvern in ultima luna. Au fost deschise noi programe pentru copii si tineri, au fost adoptate masuri pentru dublarea capacitatii de inmagazinare a gazelor naturale sau pentru restructurarea unor regii autonome, au fost aprobate normele metodologice pentru parteneriatul public-privat sau programul de dezvoltare a infrastructurii in mediul rural. In curand, legile administratiei publice vor fi luate si ele in dezbatere. Acestea sunt doar cateva dintre masurile luate de Guvern. Din punctul meu de vedere, dar cred ca nu numai al meu, am avut o luna bogata in decizii bune, ale caror efecte se vor vedea in perioada urmatoare.

Ceea ce vreau sa scot in evidenta prin afirmatiile de mai sus este angajamentul nostru continuu in activitatea de guvernare. Avand in vedere ca perceptia publica se formeaza in primul rand prin intermediul mass-media, s-ar putea crea impresia ca Guvernul se ocupa (sau e ocupat) in ultima vreme numai cu scandaluri. O asemenea interpretare este atat neadevarata, cat si nedreapta. Doresc, daca se poate, sa preintampin prin acest articol o posibila greseala de perceptie. Tocmai de aceea tin sa fac o precizare: se vorbeste mult despre ce s-ar putea ascunde indaratul acestor scandaluri. Dar "ascunsa" de ele este, din pacate, mai degraba Guvernarea.