Intre Ceausescu si Robin Hood

Luand-o pe urmele lui Ceausescu, Guvernul vrea sa taxeze oamenii in functie de numarul metrilor patrati. Zgarcit, Ceausescu credea ca romanilor le ajunge apartamentul la bloc cu dormitor de 12 mp si sufragerie de 16 mp. Baia si bucataria nu intrau in filosofia lui existentiala, asa incat dimensiunile lor frizau inutilitatea. Firesc, as spune, daca ma gandesc la cata mancare se gasea in magazine si la cata caldura si apa calda era dispus partidul comunist sa ofere clasei muncitoare.

Guvernul Tariceanu pare mai generos. El vrea sa imparta oamenii in doua categorii: cei care locuiesc in mai putin de 100 mp si cei care se lafaie in case mai mari de atat. Celor din a doua categorie vrea sa le ia mai multi bani, sub forma de impozit, pentru ca, zic cei de la Finante, "cine locuieste in vile mai mari de 100 mp are de unde sa dea". Cica n-ar fi corect ca proprietarul unui apartament mai mic sa plateasca la fel cu proprietarul unei case de peste 100 mp. Nu conteaza ca nici nu platesc la fel, diferenta fiind data de suprafata. Nu conteaza nici ca proprietarilor de case li se impoziteaza subsolul si podul, doar pentru ca aici sunt depozitate fel de fel de lucruri. De fapt, nimic nu mai conteaza atunci cand statul are nevoie de bani ca sa umple gaurile din buget. Cateva intrebari se impun.

Prima si poate cea mai importanta: ce reprezinta impozitul pentru guvernanti? O sursa de venit sau o sanctiune? In cazul de fata pare sa fie o pedeapsa pentru oamenii cu case mai mari de 100 mp. Mentalitatea, exprimata public si fara jena, ca cine sta in peste 100 mp "are de unde sa dea" probeaza de fapt adevarata filosofie a tuturor celor care ne-au guvernat din 1945 incoace. Datul la stat a fost si este inteles ca o obligatie ce se justifica, de regula, prin darea de mana. Cu alte cuvinte, "cine are trebuie sa dea". Dar de unde si de ce sa dea, de pilda, cei care au muncit pe branci in strainatate ca sa-si construiasca o casa? Aceeasi mentalitate de tip Robin Hood a generat scandalosul abonament la gaze, tot in dauna proprietarilor de case, si taxele menite sa finanteze productia cinematografica. Cine are bani sa-si faca reclama are bani si pentru CNC. Au cablistii bani? Atunci le luam 1% din venituri si il dam cinematografiei nationale. Guvernantii cred ca in acest fel vor rezolva problemele. Partea proasta este ca, in realitate, problemele nu se rezolva, doar se inmultesc.

Ce mai ascunde aceasta logica stramba? Ura fata de cei care traiesc ceva mai bine, frustrarea unor functionari incompetenti, demagogia si populismul inevitabile atunci cand guvernantii sunt la ananghie. Ciudat, chiar inacceptabil la un Guvern jumatate liberal, jumatate popular.

A doua intrebare: Ce standarde foloseste Guvernul? Raspunsul este necesar pentru a stabili semnificatia corecta a stachetei ridicate la 100 mp. Daca standardele sunt comuniste, atunci te poti gandi ca locuintele de peste 100 mp reprezinta un lux, risipa sau dovada unei averi, suficienta prin ea insasi ca sa fii pus la zidul rusinii. In acest context, este firesc sa vina Robin Hood sa ia de la bogati ca sa dea la saraci. Daca standardele sunt compatibile cu necesitatile lumii moderne, europene, se pune intrebarea ce inseamna 100 mp, de pilda, pentru o familie de patru, cinci sau sase persoane, incat impozitul sa fie mult mai mare. La fel, ce inseamna o vila de 300 mp, construita din bani castigati cu greu in strainatate? Ce vor intelege acesti oameni din filosofia cinica a Ministerului de Finante, cine sta in peste 100 mp are de unde sa plateasca?

Greu de gasit o semnificatie corecta, un temei just pentru hotarul de 100 mp. De ce nu 200 sau 300 mp? In definitiv, cine si ce da dreptul guvernantilor sa ne stabileasca necesarul de confort? In plus, distanta de la peste 100 mp la peste 1.000 mp este foarte mare. Sunt convins ca vilele de la 600 mp in sus, cum sunt cele ale unor guvernanti, fie vor fi impozitate doar cu ceva mai mult decat cele de 101 mp, fie se vor bucura de un regim prietenos, pe considerentul ca sunt in Baneasa, Pipera sau Snagov, adica in zone nepoluate si neafectate de zgomot. In schimb, vilele de peste 100 mp, din oras, peste care navalesc trei tone de praf pe luna, basca poluarea fonica, trebuie impozitate la sange. Sangele cui?

A treia intrebare: Ce defineste luxul, in gandirea Guvernului Tariceanu, astfel incat Fiscul trebuie sa-i jupoaie pe proprietarii de case si pe posesorii unor masini cu peste 2.000 cc?

A patra intrebare: Cum vor fi impozitate apartamentele de la 100 mp in sus, unele fiind cu mult mai mari decat majoritatea caselor la care se uita cu jind cei de la Finante? Unii politicieni detin mai multe apartamente pe care le-au inchiriat, asa incat lunar primesc o suma frumoasa in euro sau dolari. Poate de aceea e musai sa dea doar proprietarii de case.

A cincea intrebare: Vor guvernantii sa repare o nedreptate, asa cum tot afirma? Ca nu este adevarat o probeaza Codul Fiscal, care favorizeaza firmele in dauna oamenilor. Primele sunt impozitate cu 1% din valoarea de inventar a imobilului, in timp ce oamenii platesc in functie de valoarea casei, zona etc. Tot Codul Fiscal scuteste de impozit pe cladiri si terenuri institutiile de invatamant privat, vilele protocolului de stat. O fi corect fata de cei care locuiesc in 50 mp si platesc impozit? Mai departe sunt scutite de impozit si cladirile care fac parte din patrimoniu, cladiri in care intalnesti de regula cazinouri si restaurante. O fi cinstit fata de cei care platesc impozit pentru case sau apartamente de 60-100 mp?

Raspunsul la intrebarea in folosul cui se guverneaza constituie unul dintre criteriile democratiei politice (Giovanni Sartori). In folosul cui se guverneaza in Romania? Dupa ce reguli? Cateva lucruri indreptatesc aceste intrebari: "Cine sta in peste 100 mp are de unde sa dea"; abonamentul la gaze si discriminarea intre consumatorii casnici si industriali; circuitul de formula 3 in Bucuresti fara consultarea bucurestenilor; conditionarea iesirii din tara de existenta unui vraf de documente, in fapt o prezumtie de vinovatie mascata; confiscarea pasapoartelor in cazul in care ai stat in strainatate peste 90 de zile etc.

E limpede ca in Romania inca nu se guverneaza in folosul celor multi (vezi si problema anticipatelor). Dupa ani indelungati de guvernare a stangii, la putere se afla un Guvern liberalo-popular. Te-ai astepta ca filosofia lui politica sa fie de centru-dreapta. Nu este. Dar reperele lui? Paradoxal, ele graviteaza intre Ceausescu si Robin Hood.