La deficit, bulgarii ne-au luat-o rau inainte!

Romania si Bulgaria s-au putut si se pot, pe mai departe, tine de mana in privinta incompatibilitatii cu Uniunea Europeana la capitolul "convergenta reala", adica din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare si al standardului de viata

Explozia deficitului extern atat in Bulgaria, cat si in Romania este cea mai noua dintre expresiile - si confirmarile - infratirii romano-bulgare pe calea aderarii la Uniunea Europeana.

Impinse sau tarate, sub bagheta FMI, spre Uniunea Europeana, spre exigentele, dar si apetiturile acesteia, cele doua economii, ambele mai mult nepregatite decat pregatite pentru respectiva aventura, au reactionat la fel, doar cu dinamici intrucatva diferite. Traind decenii in subconsum, au scapat busola de indata ce au dat cu nasul de tentatiile opulentei clubului in care vor sa intre si, beneficiind deocamdata de infuziile de bani oferite de acest club sau chiar numai de perspectiva apartenentei la acest club, s-au dedulcit la cheltuieli pe credit fara vreo legatura cu posibilitatile proprii si mai ales cu cele ale precarei si neadecvatei structural productii interne. Deficitul extern a luat-o razna in ambele tari.

Bulgaria - sa recunoastem - ne-a luat-o inainte. Asa-numitul deficit de cont curent extern - un fel de consum net de resurse din strainatate - a ajuns in Romania la 9%-10% echivalent PIB, dar la 12% in Bulgaria, putandu-se indrepta spre 14%-15% echivalent PIB! Retetele prescrise de FMI sunt pe potriva. Pentru Bulgaria se cere realizarea unui excedent (nu deficit restrans!) bugetar de 3% echivalent PIB, cu alte cuvinte se pretinde ca statul sa stranga intr-atat cureaua in ce priveste oferirea serviciilor publice, incat sa finanteze din impozitele si taxele incasate de pe piata interna o parte din cheltuielile pe care sectorul privat le face pe piata externa. Ceea ce este o absurditate la patrat! O abordare antieconomica, antisociala si imorala!

Cat poate dura o asemenea situatie, evident anormala din punct de vedere economic? Marea intrebare ar trebui poate pusa si altfel: va putea pavaza oferita de Uniunea Europeana sa apere aceste tari de o explozie?! Pentru ca, de fapt si de fapt, o asemenea situatie este chiar incendiara atat in Romania, cat si, ce sa mai vorbim, in Bulgaria!

Evolutiile intervenite in contul curent extern din cele doua tari vin, in ciuda anumitor diferentieri, sa sublinieze cuplarea romano-bulgara pe calea aderarii. Aceasta infratire a fost stabilita de Comisia de la Bruxelles pe criterii economice, legate de stadiul dezvoltarii celor doua tari si de intarzierea reformelor in acestea. Cuplarea a rezistat asaltului unor imixtiuni politice in judecarea traseului economic de aderare. Imixtiuni politice, carora, din pacate, si Comisia de la Bruxelles le-a dat curs intr-o anumita perioada, cand, din motive pe care nu le discutam aici, Bulgaria a fost proiectata in cadrul tandemului pe pozitia de premiant, iar Romania, pe cea de codas. Numai ca, pentru a fi obiectivi, probabil comisarii de la Bruxelles nu au crezut niciodata intr-o decuplare, pentru ca infratirea era verdictul economiei. Cele doua tari s-au putut si se pot pe mai departe tine de mana in privinta incompatibilitatii cu Uniunea Europeana la capitolul "convergenta reala", adica din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare si al standardului de viata. Pentru ca, din punctul de vedere evident secundar al asa-numitei "convergente nominale", se sta aparent mai bine si de o parte, si de alta a Dunarii. Atata doar ca, pe linia stabilizarii macroeconomice, Romania pare sa fi ramas in urma la capitolul absurditatii FMI. Dupa cum dovedeste si politica din domeniul bugetului public pentru combaterea deficitului extern care nu provine din sectorul public!