La Moscova, la Moscova

Ion Cristoiu va lansa in curănd "Lumea văzută de un romăn rupt in fund - volumul 2". Jurnalul Naţional vă prezintă in premieră un fragment din acest volum.Â

ADAPTARE - In vizită la GUM-ul capitalist

Ion Cristoiu va lansa in curănd "Lumea văzută de un romăn rupt in fund - volumul 2". Jurnalul Naţional vă prezintă in premieră un fragment din acest volum.Â

Pe parcursul celor trei călătorii, deşi programul a fost extrem de incărcat, mi-am făcut timp să dau o raită şi prin Moscova. Cum arată mindra Capitală a Rusiei, după ce-a schimbat pufoaica de Tovarăşă cu mantoul de Lady? Ca un soi de Fălticeni peste care a picat norocul unui sediu Bancorex. Străzile sint la fel de strimte şi murdare ca şi inainte de 1989. Zidurile au rămas la fel de jerpelite. Ici, colo, monotonia jegoasă e intreruptă de poleiala unei dughene. Sub o firmă pompoasă, gen La John sau Rambo, stă pitită o prăvălie cu săpunuri ieftine, chiloţi de damă, pastă de dinţi, ciocolată străină, sticloanţe de băuturi. Desigur, Moscova nu-i Fălticenii. Nici măcar Bucureştii nu pot rivni la o comparaţie cu măreaţa capitală. Peste tot intilneşti clădiri noi, rivalizind, prin arhitectura trăsnită, cu zgirie-norii din New York sau Los Angeles. Sint şi magazine de lux, cu mărfuri aduse direct de la Paris, originale, spre deosebire de cele din Romănia, de second-hand.

Â

Inainte de 1989, am fost la celebrul GUM, magazinul intrat in istoria literaturii graţie lui Vladimir Maiakovski. După ce şi-a cumpărat o pereche de izmene, poetul s-a simţit atit de bine in ele, incit a trintit un adevărat imn hardughiei din Piaţa Roşie. Comunismul s-a prăbuşit. Nu insă şi GUM-ul. Asemenea Kremlinului, Pieţei Roşii, chiar şi Mausoleului leninist, el s-a adaptat noilor vremuri. Inainte, GUM-ul se remarca prin forfota unei mulţimi venite să cumpere galoşi, samovare, basmale. Şi azi dai peste aceleaşi mulţimi de inşi agitaţi fără să poată spune de ce. Li se oferă acum parfumuri aduse de la Paris, blănuri de la Londra, aparatură electronică de la New York. Cenuşiul galantarelor a dispărut. Nemuritorul suflet slav a rămas insă.

Â

Citește pe Antena3.ro

Cum a funcționat rețeaua uriașă și sofisticată construită pe Tik Tok pentru Călin Georgescu, pe model Stoianoglo

DEVENIT MALL. La fostul GUM sovietic, azi Mall-ul capitalist, se poate intra prin mai multe găuri. Cea mai cunoscută şi, de fapt, cea mai frecventată, e gaura dinspre Piaţa Roşie. Fericirea e o chestiune de raportare - proclamă marii prozatori. Şi capitalismul - am zice noi. Astfel, dacă vei compara Mall-ul cu GUM-ul, vei avea toată indreptăţirea să crezi că in Rusia duduie motorul capitalismului. Dacă-l vei compara cu un Mall dintr-o ţară vestică, ai toate argumentele să afirmi că in Rusia motorul capitalismului dă rateuri. Sau, ca să fim mai precişi, că Rusia s-a rătăcit pe lungul drum dintre socialism şi capitalism. A pornit-o cu entuziasm, arzindu-i chiar şi un cazacioc. După vreo zece kilometri, s-a abătut să bea o vodcă. Şi acolo a rămas. Doarme cu capul pe masă şi, in plus, mai şi vorbeşte prin somn: despre economia de piaţă, despre pluripartidism, despre libertăţile individuale. Mall-ul GUM-ist are tot ce-i trebuie pentru a trece drept Mall capitalist. Are firme cu pretenţii. Are mărfuri occidentale de top. Are vinzătoare puse la cele patru ace ale uniformei. Are lumini strălucitoare. Are muzică antrenantă din difuzoare discrete.

Â

LIPSURI. Ce n-are insă pentru a fi un veritabil supermarket capitalist? In 2003, in cele două zile de vizită la Moscova, am dedicat rătăcirii prin Mall-ul din Piaţa Roşie aproape trei ceasuri. Am urcat şi coborit scări, am intrat prin prăvălii, m-am zgiit la vitrine, am băut chiar şi o cafea. N-am reuşit să-mi explic sentimentul că mă aflam, totuşi, la Moscova, şi nu la Paris. Am fost tentat să cred că m-au influenţat vinzătoarele. Oricit de occidentale li s-ar fi spus să fie, ele tot sovietice au rămas, sau, mai bine-zis, tot rusoaice. Pe vremea socialismului real, in URSS, mai dictatori decit secretarii generali ai PCUS erau funcţionarii şi vinzătorii. Şi unii şi alţii ştiau că eşti la mina lor. Funcţionarii, pentru că nu răspundeau decit in faţa lui Dumnezeu. Care Dumnezeu fiind interzis, funcţionarii nu răspundeau in faţa nimănui. Vinzătorii, pentru că mărfurile fiind puţine, considerau o mare, uriaşă favoare să-ţi vindă ceva. Ca atare, in loc să fie amabili, să se dea pe lingă tine, ca să nu ieşi din magazin fără să cumperi ceva, aşteptau să fii tu amabil, ca să poţi cumpăra ceva. Nu ştiu cum se poartă funcţionarii in noua Rusie. Ştiu insă cum se poartă vinzătoarele de la Mall-ul GUM-ist: nu-ţi dau nici o atenţie! Am intrat in vreo zece prăvălii deschise. In nici una nu m-a agăţat, de cum am impins uşa, vreo vinzătoare, cu faimoasa interogaţie: Can I help you? Dimpotrivă, in toate cele zece prăvălii am crezut că am nimerit acolo din greşeală. In trei dintre ele, Taniuşele vorbeau la telemobil. Fie dulce (cu iubiţii), fie răstit (cu soţii). In două, chicoteau, şoptindu-şi una alteia secrete compromiţătoare despre bărbaţii cunoscuţi, in special, şi despre bărbaţii de pe glob, in general. In restul de cinci, nici nu s-au uitat la mine. Altceva insă explica sentimentul că sint la Moscova şi nu la Paris. Mall-ul din Piaţa Roşie părea mai degrabă o expoziţie decit un magazin. O expoziţie cu tema: Mărfuri de lux din capitalismul care ar trebui să fie şi la noi.

Â

CA LA MUZEU. Ruşii de rind intră acolo doar ca să le vadă. Aşa cum intri la un muzeu de Ştiinţe Naturale ca să vezi dinozaurul şi nu ca să-l iei acasă. Dinozaurul mai poate fi inţeles de omul de rind. Multe dintre mărfurile de la Mall rămin insă de neinţeles omului de rind din Federaţia Rusă. Explicaţia sentimentului? Rusia n-a ajuns la un comerţ de masă pentru produsele aduse din Occident. Preţurile sint inspăimintătoare. Complet inaccesibile ruşilor simpli. Acestora le sint accesibile doar fleacurile de dugheană: gumă de mestecat, ţigări, Coca-Cola. Nu intimplător Rusia a fost singura ţară de unde m-am intors fără nici o cumpărătură. Nu m-am putut apropia nici de un pix măcar. Costa o avere! Nici vorbă de a putea lua produse deja banale in Occident: laptopuri, telefoane mobile, aparate de fotografiat. Toate erau intr-o gamă redusă de sortimente, zăcind de luni intregi pe rafturi, cu aerul prăfuit al unor tablouri dintr-un muzeu.

Aceeaşi discrepanţă intre capitalismul de faţadă şi oamenii rămaşi aceiaşi - te surprinde peste tot in Moscova. Pe Noul Arbat intilneşti cea mai luxoasă librărie din Moscova, singura de altfel, care-ţi oferă cărţi in limbi străine: Knigi Dom (Casa cărţii). Cumpăr citeva cărţoaie. Sint nevoit să le port sub braţ toată ziua. Măritul, falnicul magazin, n-are pungi!