Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Hotărârea de achitare fiind luată în temeiul articolului 16 din Codul de procedură penală „fapt nu există”. În consecință, joi, Toni Greblă, Prefectul Capitalei, a semnat ordinul de repunere în funcție a lui Cristian Popescu Piedone, urmând ca,luni, acesta să preia și să exercite toate atribuțiile ce îi revin ca primar al sectorului 5 al Bucureștiului. S-ar putea, așadar, spune că s-a făcut dreptate și că subiectul este închis!
Cu tot respectul pentru cei care gândesc așa, dar eu unul aș dori să pun câteva întrebări. Eu și sunt sunt convins că nu numai eu! Prima întrebare este, firește, următoarea: ce garanții putem să avem că, de acum înainte, asemenea fapte nu se vor mai repeta? Mă refer la ceea ce vocabularul științei dreptului numește „erori judiciare”. Erori care, așa cum o dovedește realitatea, pot să fie erori involuntare, de neatenție sau datorată unor carențe profesionale sau erori comise intenționat, de cele mai multe ori la comanda unor cercuri de interese și de putere. Cât privește răspunsul la această primă întrebare este clar ca bună ziua ca asemenea erori nu se pot preveni decât în condițiile în care va exista certitudinea că toți cei are au comis, involuntar sau cu bună știință, asemenea erori, vor răspunde atât penal cât și pecuniar pentru prejudiciul creat.
Ușor de zis dar, din păcate, mai greu de făcut! Concluzie la care, cu siguranță, va ajunge orice om de bună credință odată ce a constata că nici până acum nu avem acea atât de necesară Lege a răspunderii magistraților. Act legislativ la care, potrivit declarației domniei sale din 18 octombrie 2022, lucra șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, Laura Vicol. „Toți trebuie să răspundem pentru greșelile pe care le facem”. După care, revine și întărește: „Nu cred că suntem zei în țara asta”. S-a creat, în acest fel, un orizont de așteptare și de încredere în ideea că putem și trebuie să avem un act normativ care să sancționeze erorile judiciare și pe autorii lor, încredere întărită și prin faptul că, la scurt timp după acesta declarații, mai precis în dialogul cu Bogdan Chireac, difuzat pe FC News TV pe 5 decembrie 2022, doamna Laura Vicol reconfirma proiectul: „În toate statele există această lege”.
A u trecută, de atunci câteva luni și nici până acum nu avem semne că procesul de elaborare a Legii răspunderii magistraților s-a încheiat. Și, dacă nu s-a încheiat, nici în ce stadiu se află el nu știm. Așa după cum nu știm nici care este parcursul Legii Anastasia, inițiată de senatorul Rober Cazanciuc-lege care prevedea sancțiuni mai drastice pentru cei care au produs accidente soldate cu pierderi de vieți omenești fiind în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau fără permis de conducere-, nu avem noutăți. Știm doar că legea a fost votată în unanimitate în Senatul României pe 6 februarie anul curent și a fost transmisă la Camera Deputaților care este for decizional. Transmisă - repet și întăresc: pe 6 februarie 2023! - spre a fi dezbătută și votată în Camera Deputaților acolo se află în așteptare. Ba, să nu uit, într-o primă variantă, această lege, inițiată tot de către senatorul Robert Cazanciuc, deși a fost votată în Senatul României în 2019, a fost respinsă în Camera Deputaților din motive pe care autorul ei le-a sancționat în termeni foarte aspri.Cu ce nenorocite consecințe se soldează fiecare zi fără Legea Anastasia știm cu toții, dar, din păcate, asta nu prea contează pentru legiuitorii țării!
Situație care mă duce cu gândul că nu ar fi exclus ca în spatele tăcerii prelungite asupra legii la care lucra doamna Laura Vicol să se afle și o încrengătură de interese puse în act de grupuri de presiune care nu sunt chiar într-o disjuncție exclusivă cu unii dintre magistrații scumpei noastre patrii. Ipoteză pe care nu am cum și de ce să o contrazic dar asupra căreia nu vreau să insist dat fiind faptul că, în această perioadă, o mare parte a familiei slujitorilor justiției- între care nu este exclus să se afle și cei care l-au condamnat, în două rânduri pe Cristian Popescu Piedone - este angrenată în acțiuni de protest menite să le protejeze anumite drepturi speciale. Salarii și pensii substanțiale despre care, la vremea când au fost decise, am fost asigurați că, în acest fel, căutătorii și împărțitorii noștri de dreptate nu vom mai putea să cadă atât de ușor în capcanele urzitorilor unor acte de corupție și nici nu vor mai executa comenzi primite din lumea politicianiștilor sau de la alte cercuri de interese. Praf în ochi, contrazis, fără drept de apel, de sentințe foarte incorecte de pe urma cărora, după ce au fost făcute zob până și la CEDO, statul român a trebuit să plătească împovărătoare despăgubiri. Statul și nu cei care au greșit!
Așa că dacă, deocamdată, nu continui discuția în consens cu cei care se delimitează de protestele magistraților, asta nu înseamnă că uit cât de mare nevoie este ca și în cazul aceste puteri a statului de drept să opereze principiul „după faptă și răsplată”. Principiu căruia îi corespunde, în mod integral și necondiționat, Legea răspunderii magistraților. Lege la care, la sfârșitul anului trecut ne-a informat că lucrează doamna Laura Vicol, șefa Comisiei Juridice a Camerei Deputaților.
Își mai păstrează valabilitatea, și azi, această promisiune sau ea a devenit, de-acum, o Fata Morgana a justiției reformate și a statului de drepți? De fapt, încă una. A câta? Nu mai stau să număr…
