Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zvonul deveni ştire exactă. Pornită din munţi azi-noapte, viitura va ajunge la Vălătucu spre seară, provocând ruperea podului de peste râu. Cu benzi de ducere şi venire, podul de fier, străjuit la ambele capete de doi dorobanţi de bronz cu sabia puştii ruginită, leagă nu numai două maluri ale unui râu, dar şi două mari oraşe. Despre ruperea podului ştie întreaga ţară încă din zori. Televiziunile au făcut din asta breaking-news.
De altfel, de pe la mijlocul nopţii, ele au prins să urmărească viitura care rupea, în goana ei înfricoşătoare, tot ce întâlnea în cale. De pe ambele maluri mersul viiturii era transmis în direct de reporteriţe care alergau din răsputeri ca să ţină pasul cu apa, având într-o mână microfonul şi-n cealaltă pantofii, pe care şi-i scoseseră, pentru a nu şi-i murdări prin noroaie. Graţie unui promo difuzat din cinci în cinci minute, televiziunile au anunţat că diseară, la ora 21:00, când se estimează ajungerea viiturii la Vălătucu, vor transmite în direct ruperea podului.
Hidrologii calculaseră că viitura va izbi podul la ora cinci după-amiaza. La această oră însă, mulţi telespectatori se aflau încă pe drum, întorcându-se de la serviciu. La intervenţia televiziunilor, ajungerea viiturii fu amânată cu patru ore, astfel încât ruperea podului să aibă loc în prime-time, la o oră de maximă audienţă. Până atunci, în paralel cu transmisiile în direct de la viitură, televiziunile organizară ediţii speciale dedicate momentului de la ora 21:00. Unele îi convocaseră în studio pe cei mai importanţi lideri de opinie pentru a dezbate felul în care ruperea podului va influenţa scena noastră politică.
De mare răsunet se dovedi intervenţia unui cunoscut analist, care declară, cu o lucire profetică în priviri, că distrugerea podului va duce la ruperea partidului de guvernământ. Filialele din Moldova, brusc separate de cele din Muntenia, se vor constitui într-un nou partid. Alte televiziuni strânseră în jurul meselor rotunde specialişti în catastrofe pentru a dezbate ce s-ar putea întâmpla dacă tocmai când viitura va spulbera podul pe calea ferată Bucureşti-Iaşi va trece rapidul 65. Se trase concluzia că sute de pasageri vor muri pe loc.
Lovitura o dădu însă o televiziune populară, care aduse în studio o vedetă porno pentru a o întreba ce ar face ea dacă s-ar nimeri pe pod în clipa fatală. Vedeta declară că s-ar dezbrăca la pielea goală şi s-ar arunca de pe pod în apele râului. Şi, pentru a fi mai convingătoare, se despuie acolo, în studio, prilej pentru milioanele de telespectatori să vadă că are sâni naturali şi că, spre deosebire de alte vedete, nu era rasă la pubis.
Pe la şase seara, cu trei ore înaintea catastrofei, pe ambele maluri se strânsese atâta lume, că nu mai aveai unde arunca un ac. Unii, mai şmecheri, ocupară câte două-trei locuri pe mal, pentru a le vinde apoi pe bani frumoşi, plătiţi pe loc, celor sosiţi mai târziu. Pentru autorităţile celor două oraşe despărţite de râu fură amenajate locuri speciale, îngrădite cu garduri metalice şi păzite de poliţişti înarmaţi. La 20:30, nimic nu anunţa nenorocirea. Peste cele două maluri se aşternuse tăcerea. Din depărtare se auzea vuietul viiturii. Oficialităţile celor două orăşele luaseră loc, împreună cu familiile, în ţarcurile special amenajate.
La fiecare din cele două capete ale podului şedeau câţiva poliţişti comunitari, cu misiunea de a nu lăsa pe nimeni să treacă dintr-o parte în alta, deoarece alcătuirea de fier şi beton urma să fie spulberată nu peste mult timp.
Ofiţerii SRI, plasaţi în civil printre cei strânşi de o parte şi de alta a podului, semnalară Centrului o mişcare suspectă. Mulţi inşi ardeau de nerăbdare să treacă dintr-o parte într-alta cu puţin înainte de sosirea viiturii, pentru a avea o amintire de neuitat. Alertat, Centrul luă legătura cu unităţile antirevoltă din cele două orăşele. Până la sosirea lor, cei câţiva poliţişti se confruntară deja cu tentaţia de trecere a podului. Prima a fost o tânără de pe malul drept al râului. În timp ce o colegă de a sa îi ţinea de vorbă pe poliţişti, ea o zbughi pe pod, trecând veselă în partea cealaltă.
De pe malul stâng o imită o întreagă familie. Poliţiştii de la un capăt şi de la celălalt alcătuiră rapid un baraj. Cetăţenii de pe ambele maluri deveniră tot mai nervoşi. Ei se interesau retoric de temeiurile legale ale interdicţiei. Cum poliţiştii n-aveau la ei nici un jurist, răspunsurile lor erau nemulţumitoare, mai ales că mulţi doritori dovedeau o bună cunoaştere a drepturilor fundamentale consfinţite de Constituţie.
Poliţiştii deveniră mai aspri. Asta însemna mai duri. Cetăţenii răspunseră şi ei cu duritate. Se iviră imediat îmbrânceli, ţipete. Când mai rămăsese doar un sfert de ceas până la sosirea viiturii, la faţa locului veniră unităţile antirevoltă, dotate cu scuturi, bastoane electrice şi tunuri de apă.
Barajele făcute de aceste unităţi la un capăt şi la celălalt al podului descurajară mulţimea doritorilor să treacă pe pod. Vuietul crescând al viiturii dădu celor strânşi la ambele capetele ale podului o disperare ieşită din comun: Se rupea podul fără ca ei să fi trecut pe el pentru ultima oară! Sub puterea acestei disperări, mulţimea de la ambele capete năvăli spre pod. Unităţile antirevoltă intrară în acţiune. Se înregistrară câţiva morţi şi numeroşi răniţi. Podului nu i se întâmplă nimic.
