Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"1991. Constitutia Romaniei' a fost tema dezbaterii organizata, miercuri 18 mai 2011, de catre Fundatia Europeana Titulescu, Centrul de studii strategice si Institutul Revolutiei din Decembrie 1989, Dezbaterea, al carui moderator a fost prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, a reunit personalitati ale vietii politice, ale mediului academic si ale societatii civile. Printr-o semnificativa coincindeta, evenimentul a avut loc in preajma implinirii a 145 de ani de la adoptarea Constitutiei din 1866, conferind dezbaterii argumente pertinente pentru o analiza cuprinzatoare asupra procesului dezvoltarii constitualitatii in istoria statului roman.
Principalele repere ale evolutiei istorice a ideilor de constitutie si constitutionalitate au fost jalonate de catre prof.univ. dr Florin Bucur. Domnia sa a insistat asupra ideii ca, in Principatele Romane, proiectul unei constitutii a fost prezent inca de la inceputul secolului XIX, cand, sub influenta gandirii franceze, elitele romanesti si-au propus elaborarea unui act fundamental. Expunerea a urmarit, in principal, evolutia ideii de constitutionalitate, de la regulemantele Organice, trecand prin "Statul dezvoltator' al lui Alexandru Ioan Cuza si,ulterior, prin Constitutiile din 1866, respectiv din 1923. De asemenea, domnia sa a adus in atentie faptul ca atat Constitutia din 1866, cat si cea din 1923, raspundeau exigentelor unui stat modern, democratic si, prin aceasta, dezideratului unui "act normativ superm care sa nu poata fi schimbat oricand si care sa reglementeze modul in care institutia Coroanei trebuie sa respecte majoritatea parlamentara.' Deosebit de sugestiva a fost remarca finala a profesorului Florian Bucur:'Constitutia din 1866 a fost adoptata dupa doua luni de dezbateri, iar cea din 1991 dupa un an si patru luni', aluzie directa la insistenta cu care, azi, se incearca, de catre actualul sef al statului, modificarea grabita a Constitutiei.
Principalele repere si coordonate ale elaborarii Constitutiei din 1991 au fost evaluate de catre prof. univ. dr. Dumitru I. Mazilu. In opinia domniei sale, principiile asumate prin Constitutia din 1991 au fost inspirate de optiunile Revolutiei Romane, alaturi de traditiile gandirii romanesti si din experientele democratice din Europa si din lumea moderna. "Prin aceasta Constitutie profund democratica, noi, cei care am lucrat la elaborarea legii fundamentale a tarii, am dorit sa eliminam orice posibilitate de a se reveni la suveranitatea tiraniei, asa incat sa nu se mai acorde sefului statului puteri nelimitate.' Mai departe, prin raportare explicita la intentiile, declarate si insistente ale presedintelui in exercitiu al Romaniei, de a se revizui intr-un viitor apropiat Constitutia, profesorul D I Mazilu a declarat: "Esentialul este sa dam sistemului constitutional stabilitate si continuitate.' In aceeasi ordine de idei, ambasadorul Marian Enache a rememorat cateva episoade din activitatea Adunarii Constituante, aducand in atentie faptul ca, desi in procesul politic de elaborare a documentului fundamental al tarii s-au confruntat curente politice si abordari diverse, nu au existat radicalizari de tip ideologic. "FSN nu si-a impus vointa, ci a asigurat premisele democratice de afirmare a pluralismului.'
Raportul dintre stabilitate si flexibilitate constitutionala a fost abordata de catre prof. univ. dr. Ioan Muraru. "Constitutia fiind un act politico-juridic fundamental- a punctat domnia sa-, este de la sine inteles ca elaborarea sa nu agreeaza graba si superficialitatea. 'Admitand, fara rezerve, ca transformarile istorice, mutatiile esentiale din vaiata politica,economica si sociala impun revizuirea legii fundamentale, profesorul Ioan Muraru a atras atentia: "Constitutia poate fi modificata atunci cand exista motive solide si nu doar simple capricii'.
In interventia sa, prof. univ. dr. Valer Dorneanu a pornit de la intrebarea: 'de ce problema revizuirii Constitutiei s-a transformat intr-o problema?' In aceasta analiza, s-a insistat pe ideea ca, intr-un stat de drept, revizuirea Constitutiei este un proces necesar, aceasta nefind "imuabila',dar a respins, in mod categoric, eventualitatea ca acest lucru sa se faca "de catre forte unipersonale (Presedintie sau Guvern) si dintr-o pasiune unipersonala'. Este nevoie, a mai aratat profesorul Valer Dorneanu, ca la revizuirea Constitutiei sa conlucreze toate fortele politice, mediul stiintific, societatea civila, tocmai pentru a "nu fi adoptat un model impus, dupa principiul'ghilotina'
Intr-o interventie cu un marcat spirit polemic, prof.univ.dr. Adrian Nastase a propus un scenariu in care "nici numai este cazul sa revizuim Constitutia, ci, pur si simplu, sa o abrogam,iar, in locul ei sa pastram Curtea Constitutionala'. In aceeasi nota acida, domnia sa a facut distinctia intre "cei care iau in serios Constitutia si cei care nu o iau'si a sugerat ca, intr-o eventuala forma revizita, Constitutia sa nu mai prevada ce au voie sa faca inaltii diriguitori ai statului, ci CE NU AU VOIE Sa FACa acestia. "Suntem- a avertizat Adrian Nastase-in mijlocul unei lipse de profesionalism si de rea credinta care pun in pericol functionarea statului de drept la nivelele cele mai inalte'.
Alocutiunea finala a reuniunii a revenit domnului Ion Iliescu, in dubla sa calitate: de presedinte al Romaniei sub mandatul caruia a fost elbaborata si a intrat in vigoare actuala Constitutie, cat si de Presedinte al Colegiului National al Revolutiei Romane din 1989. Ideea centrala a alocutiunii domniei sale fost aceea ca 'adoptarea Constitutiei Romaniei , in decembrie 1991, a reprezentat un obiectiv definitoriu al schimbarilor produse de Revolutia din decembrie 1989'. Dupa ce a marcat momentele distincte ale Revolutiei Romane, domnul Ion Iliescu a subliniat modul in care Adunarea Constituanta a gandit procesul de elaborare a noii Constitutii a tarii. Insistand asupra semnificatiei fiecareia dintre etapele acestui proces, domnia sa a relevat importanta aparte a adoptarii textului noii Constitutii prin Referendumul popular din 8 decembrie 1991. "Acest moment constituie desavarsirea procesului de constituire a noii realitati politice, a statului democrat de drept – nascut ca urmare a Revolutiei din decembrie 1989. Abia acesta este momentul care consemneaza victoria Revolutiei. Prin construirea fundamentelor juridice ale schimbarilor produse dupa victoria revoltei populare din decembrie 1989'. Revenind in actualitatea imediata, domnul Ion Iliescu a declarat: 'Avem o Constitutie buna, moderna. Lucrul fundamental este respectarea ei, in primul rand de cate cei chemati sa o aplice.' Cu o referire directa la intentia anuntata a presedintelui Traian Basescu de a modifica, intr-un viitor cat mai apropiat, Constitutia, domnul Ion Iliescu a replicat, in mod transant: 'Este o idee total neavenita'.
