"Noi pentru viitor ne pregatim!"

Probabil ca cea mai mare problema a Romaniei de azi e stadiul in care se afla proiectele care nu pot sa fie rezolvate intr-un singur mandat, la centru sau in teritoriu. Adica marile probleme care cer continuitate. Si cer sa fie incepute, insa nu la nesfarsit. Avem probleme de dezvoltare si pentru ca, prea des, politicul a sugrumat administratia sanatoasa.

Pe vremea cand eram pionier am fost pus sa invat o poezie "patriotica" pentru o serbare scolara. Am uitat poezia, in afara de un singur vers: "Noi pentru viitor ne pregatim"... Generatia mea, desigur, stie despre ce viitor era vorba. Din fericire, el n-a mai existat. N-am uitat insa versul sau mi l-am reamintit recent. Perspectiva asupra viitorului a inceput sa fie mai putin cetoasa si atunci am dat versului un sens nou. Dupa vreo 15 ani fara perspective, avem acum una. Castigul cel mai mare al aderarii la Uniunea Europeana si rezultatele la care am ajuns pe propriile picioare ne indreptatesc sa putem privi si sa putem gandi nu doar la ziua de azi, ci si la anii care vin.

De altfel, nu numai viitorul pretinde o asemenea abordare. Concentrati cum am fost, unii pentru a face gauri in economie, iar altii pentru a le astupa, am ignorat gaurile din asfalt. Dupa trei campanii electorale de promisiuni neimplinite, gropile au inceput sa fie astupate. Asta nu a insemnat insa mare lucru; caci, intre timp, nu ne mai ajung strazile. Avem nevoie de sosele mai multe, mai largi, de pasaje subterane si supraterane, de locuri de parcare etc. etc. Situatia este similara in multe domenii: in agricultura, in administratie, in turism. Nu am construit suficiente apartamente sau suficient de bune, nu avem terenuri de fotbal acceptate de UEFA, nu avem diguri solide, nu avem o cladire pentru Guvern, nu avem autostrazi, nu avem sali polivalente incapatoare, nu avem, nu avem.

Dezvoltarea creste exponential complexitatea problemelor pe care trebuie sa le rezolvam. Stadiul la care a ajuns Romania cere, de aceea, asumarea unor proiecte de anvergura, care se aplica in multi ani ca sa dea rezultate sau sa fie finalizate. Am favorizat pana acum mai ales proiectele rentabile electoral, gen plombatul soselelor, cu rezultate care se vad pana la alegerile urmatoare. Mari probleme au fost insa ignorate. Sunt multe aceste proiecte pe termen lung. Actualul primar general al Capitalei, dl Adriean Videanu, cere 15 ani pentru schimbarea canalizarii in Bucuresti si are dreptate, e o problema care presupune timp. Dar au trecut 16 ani de la Revolutie. Daca proiectul era inceput atunci si continuat, probabil ca inundatiile din acest an n-ar mai fi afectat atat de serios Capitala. Practic, singura zona in care s-a jucat pe termen lung a fost politica externa, urmarirea obiectivului de aderare la Uniunea Europeana. Dar si aici au fost probleme.

Este bine ca urgentele supravietuirii fiecaruia sa fie inlocuite treptat de urgentele dezvoltarii noastre pe termen lung. Cred ca a trecut vremea cand promiteam ca vom asfalta 50 de alei. Asta se intelege acum de la sine. Trebuie sa ne angajam, in schimb, ca vom face o jumatate de autostrada intr-un mandat.

A venit acum momentul de a privi spre viitor si de a spune: vrem ca peste 10 ani sa avem doua autostrazi; vrem ca peste 15 ani sa avem o canalizare moderna in Capitala. Vrem peste cinci ani un stadion modern pentru Nationala de fotbal a Romaniei. Nu strica sa ne amintim din cand in cand poeziile pionieresti, chiar daca azi au alt sens. Noi pentru viitor trebuie sa ne pregatim, pentru ca prezentul sa fie cel dorit.