Ascultând bilanţul împleticit al preşedintelui, zeci de întrebări m-au copleşit. Mă voi referi doar la pasajul privind securitatea naţională, pe care îl stăpânesc mai bine. Să le luăm pe rând.
"Iar primul, şi poate cel mai semnificativ semn al schimbării acestei atitudini, a fost transferul a două milioane de dosare din custodia SRI şi a altor instituţii spre custodia CNSAS. (...) Am vrut să elimin orice suspiciune asupra unor structuri ale statului care trebuie să servească în primul rând siguranţa naţională a ţării. Din acest motiv, pentru prima dată în ultimii 20 ani, am numit directorii SRI şi SIE din partide care se aflau în opoziţie faţă de preşedinte. Am asigurat continuarea înlocuirii cadrelor de conducere a celor două servicii cu oameni tineri, din noua generaţie de profesionişti ai informaţiilor. Aceşti oameni sunt educaţi în spiritul valorilor occidentale ale democraţiei. (...)Pentru prima dată, după 60 de ani, serviciile româneşti de informaţii revin la o organizare pe model occidental."
E meritul lui Traian Băsescu în presiunea creată pentru transferul dosarelor Securităţii din arhivele SRI şi SIE spre CNSAS. Recunoscându-i această calitate preşedintelui, revin cu o întrebare mai veche: când vom vedea dosarul său, în special registrul-jurnal amintit de MApN în adresa semnată de George Maior în 2004 către judecătorie? Dacă în servicii nu exista un specialist în antiterorism precum Florin Coldea, cu o funcţie bună înainte de 2005, mai avea ce promova domnia sa? Reforma în intelligence a pornit de mult, a fost accelerată după 11 Septembrie 2001. Ea nu a început nici pe departe o dată cu venirea lui Traian Băsescu. A fost doar continuată.
"Securitatea naţională a fost una dintre preocupările mele majore în acest mandat. (...) În calitatea mea de preşedinte al CSAT, am acţionat cu prioritate pentru a asigura funcţionarea instituţiilor sistemului naţional de securitate pe principii de legalitate, profesionalism, eficienţă şi neimplicare politică. În cei cinci ani de funcţionare ai CSAT am reuşit câteva realizări semnificative, având un impact pozitiv asupra funcţionării sistemului de securitate naţională, inclusiv asupra performanţei sale."
Să ne aducem aminte cum, pentru prima oară din decembrie 1989, Traian Băsescu a întrerupt o şedinţă CSAT şi a dat afară din sală toţi membrii săi?! Răfuielile politice şi ura personală pentru Guvern s-au transferat în cel mai important organism de securitate naţională. Nu se uită aşa ceva. Anii de scandal ruşinos cu ministrul Atanasiu, târârea Armatei în cele mai mizerabile reglări de conturi politice, le-aţi uitat, domnule preşedinte? Eu nu. Umilirea militarilor, prin tăierea unor sporuri legale, jignirile aduse gradului de general ca şi cum ar fi fost furat, nu meritat, dezastrul incontestabil din înzestrarea militară din ultimii cinci ani.
"În martie 2005, trei jurnalişti români au fost răpiţi în Irak. După două luni, serviciile de informaţii au reuşit, printr-o bună colaborare a instituţiilor statului, să-i aducă pe cei trei jurnalişti teferi în ţară. Acest episod a demonstrat capacitatea instituţiilor care au atribuţii în domeniul siguranţei naţionale de a lucra eficient, împreună cu partenerii vest-europeni, în rezolvarea unor chestiuni sensibile pe agenda luptei împotriva terorismului internaţional."
Cu doar trei luni înaintea crizei ostaticilor, ca şi candidat prezidenţial, afirmaţi că serviciile sunt parte din sistemul ticăloşit. Şi au contribuit la falsificarea rezultatului alegerilor. Să înţeleg, din discursul de ieri, că, după trei luni, deveniseră brusc profesioniste doar pentru că vi se subordonau? Serviciile cooperau cu cele din Vest graţie sosirii dumneavoastră la Cotroceni sau existau mecanisme bine puse la punct încă dinainte? O întrebare ajutătoare: când a fost medaliat de CIA Florin Coldea?
"Am aprobat retragerea din Irak a trupelor româneşti în vara acestui an. (...) În ciuda multelor încercări din aceşti ani de a politiza prezenţa soldaţilor români în Irak, personal am fost adeptul menţinerii cuvântului dat. România a rămas astfel un stat responsabil, predictibil şi de încredere pentru aliaţii noştri."
Pentru continuitatea de care aţi dat dovadă în angajamentele României în parteneriatul strategic cu SUA (unde se înscrie şi participarea în Irak), sunteţi de apreciat. Dar pentru curajul de a trimite, la vremea aceea, trupe în Afganistan şi Irak (în interesul fundamental de securitate al statului român, pe un fond intern şi internaţional controversat) trebuie să mulţumiţi public unor politicieni cărora, deşi le sunteţi adversar, le-aţi cules roadele deciziilor de atunci: Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Ioan Mircea Paşcu.
La materia apărare şi securitate naţională, în cinci ani de mandat, nota 5.