x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O forta morala exceptionala

0
05 Apr 2005 - 00:00

A fost profund ancorat in problematica lumii contemporane, fiind un Papa militant, a propovaduit respectarea demnitatii umane, a pledat pentru libertate si justitie sociala.

Se afirma ca Papa Paul Ioan al II-lea a influentat decisiv istoria secolului trecut. Henry Kisssinger, o voce cu autoritate in lumea politica mondiala, are in vedere nu atat lungimea Pontificatului - de peste un patrar de veac - , ci mai ales rolul jucat de primul parinte de origine slava al Bisericii Catolice in caderea comunismului. Vizitele sale in Polonia sub comunism, sprijinul dat miscarii "Solidarnoscz" au contribuit la prabusirea sistemului totalitar.

Dar fostul cardinal Karol Wojtyla, devenit in 1978 Papa Paul Ioan al II-lea, a depasit prin mesajul sau, nu numai ecleziastic, cele doua mari aliniamente ideologice ale secolului al XX-lea. A fost un mare increzator in promovarea miscarii ecunemice in randurile credinciosilor lumii, a aparat fondul conservator al gandirii catolice, fiind insa in dialog permanent cu orientari filosofice diverse, a fost profund ancorat in problematica vasta a lumii contemporane, fiind un Papa militant, a propovaduit respectarea demnitatii umane, a pledat pentru libertate si justitie sociala; a avut multa intelegere fata de complexitatea tranzitiei postcomuniste. Paul Ioan al II-lea a vorbit locuitorilor globului cu o forta morala extraordinara. Mesajul sau intra intr-o galerie foarte selecta, care include giganti ai veacului trecut precum Gandhi, Mandela.

Indraznesc sa evoc in cateva randuri memoria Sfantului Parinte pornind de la cateva dintre numeroasele scrieri ce imortalizeaza reflectiile sale - fie ca este vorba de enciclice papale, scrisori apostolice sau mesaje pentru diplomatii acreditati la Vatican. Aceste reflectii privesc economia si societatea, relatiile dintre state, starea lumii.

Reflectiile Sfantului Parinte au cautat sa raspunda la mari intrebari generate de evolutia societatii moderne, sub impactul progresului tehnologic. Spre deosebire de unii politicieni si ganditori, care au fost/sunt extaziati de globalizare - ca fenomen modern si postmodern - , reflectiile Papei exprima o intelegere profunda a acestui fenomen, care prezinta mari oportunitati, dar nu este lipsit de riscuri; lumini si umbre sunt judecate cu intelepciune si exhortatii sunt adresate celor care administreaza treburile publice ale tarilor, mari si mici. Se aminteste ce poate face stiinta moderna, dar se vorbeste, totodata, de saracia in care se zbate o mare parte a omenirii, de iresponsabilitatea cu care unii trateaza natura/mediul inconjurator; se vorbeste de nevoia de democratie (acolo unde nu exista), dar se subliniaza nevoia de justitie sociala, de solidaritate, importanta apararii demnitatii umane. Desi Papa Paul Ioan al II-lea a avut o atitudine critica fata de "teologii eliberarii" in America Latina (priviti ca fiind sub influenta ideilor comuniste), el a manifestat o preocupare crescanda fata de distributia inegala a resurselor in lume, fata de saracia endemica dintr-un numar mare de tari. Aceasta grija poate fi pusa in relatie atat cu ratiuni de ordin pragmatic (ca posibila explicatie si atitudine fata de actiuni disperate violente, inclusiv terorismul), dar si judecata dintr-o perspectiva ampla, ce porneste de la imperative etice.

Sfantul Parinte a fost un apostol si intr-un sens apropiat rationalitatii economice - care inseamna calculatie de beneficii si costuri. Societatea deschisa, libera, presupune economia de piata. Dar Papa Paul Ioan al II-lea a pus la indoiala logica pietei atunci cand imperative de ordin etic sunt ignorate (ex: enciclica Fides et Ratio, capitolul 4, 1998). In lumina scandalurilor din lumea corporatista de la finele deceniului trecut, indemnurile Sfantului Parinte capata o semnificatie crescuta. Nu arareori a criticat tentatiile hedoniste, materialiste ale lumii contemporane, o decadenta morala care sapa la baza societatii. De aici pledoaria pentru viata de familie, educatie (scoala), pentru respectul fata de legi, pentru datoria implinita, nevoia de solidaritate umana.

A fost un mare apostol al pacii; a pledat pentru solutionarea marilor conflicte din lume pe cale pasnica. Este de mirare ca nu i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace, desi numele sau a fost propus de cateva ori. Simpatia de care s-a bucurat printre tineri arata ca mesajul sau rodeste.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de