O reuniune ce poate fi degeaba

Azi, Consiliul Executiv Naţional al PSD se întruneşte pentru a discuta rezultatele de la scrutinul local.

Biroul Permanent Naţional al PD-L a decis dizolvarea a nouă organizaţii judeţene, pentru că n-au îndeplinit criteriul de performanţă stabilit înainte de alegeri. Măsura a fost luată luni, 23 iunie 2008, la o zi după ce Delegaţia Permanentă a PNL a anunţat spectaculoasele măsuri de sancţionare a şefilor de filiale cu procentaj sub 15%, între care locul central l-a ocupat Ludovic Orban. După cum sesiza Simona Ionescu pe blogul său (singurul blog pe care îl citesc, întrebîndu-mă de ce fosta mea colegă de la Evenimentul Zilei nu semnează comentariul politic într-un ziar serios), decizia PD-L nu întîmplător a fost luată după cea a PNL. Dacă-i adăugăm şi anunţul privind demisia lui Vasile Blaga din fruntea organizaţiei de Bucureşti, putem dibui că democrat-liberalii s-au prins de lovitura măiastră dată de PNL.

PNL, mai întîi, şi PD-L, mai apoi, două formaţiuni care au avut rezultate bune la scrutinul din iunie 2008, n-au mai stat pe gînduri şi au purces la măsuri drastice faţă de cei care nu şi-au îndeplinit criteriile de performanţă. Aşa cum scriam în comentariile dedicate momentului de la PNL, astfel de măsuri se impun şi în cazul PSD.

Din cel puţin două motive:
1) Alegerile pentru locale au evidenţiat rolul decisiv jucat de organizaţiile judeţene şi orăşeneşti. Acolo unde acestea s-au dat peste cap şi au găsit cei mai buni candidaţi, apoi au mobilizat electoratul captiv la vot, partidul a obţinut scoruri bune şi foarte bune.
Luarea unor măsuri drastice are menirea nu numai de a îndrepta lucrurile în acele organizaţii cu performanţe slăbănoage, dar şi de a da frisoane tuturor organizaţiilor;

2) Deciderea măsurilor, dar mai ales anunţarea lor cu huiet, ca în cazul PNL, sînt în stare să transmită electoratului un semnal de seriozitate exemplară.

Semnalul în această direcţie nu-l pot da şi în cazul PSD decît măsurile spectaculoase de sancţionare a organizaţiilor care au tras partidul în jos prin scorul de la locale.

Pentru că în timp ce organizaţii precum cele de la Brăila (13 mandate din 34 puse în joc), Argeş (18 din 34), Buzău (12 din 32), Constanţa (20 din 36!), Gorj (15 din 32), Olt (13 din 32), Vrancea (17 din 32), Vaslui (15 din 32) au avut rezultate bune, alte organizaţii au obţinut rezultate catastrofale: Alba (7 din 32), Arad (4 din 32), Bihor (6 din 34), Braşov (7 din 34), Cluj (7 din 36!), Mureş (6 din 34), Satu-Mare (8 din 32), Timiş (11 din 36).

Un caz aparte îl constituie organizaţia judeţeană de Cluj. Nu numai prin rezultatul dezastruos de la Consiliul Judeţean (7 din 36) şi de la Primărie (6%), dar şi prin cazul Vasile Dâncu. Domnia sa e nu numai preşedinte al PSD Cluj, dar şi vicepreşedinte al PSD pentru partea de nord-vest a ţării, cea care a înregistrat cele mai slabe rezultate. În sine n-ar fi mare lucru. Numai că Vasile Dâncu a fost în ultimii patru ani unul dintre cei mai guralivi lideri PSD şi – lucru important – personajul cel mai cultivat de presa cotrocenistă şi de Traian Băsescu pentru atacurile sale la adresa lui Ion Iliescu. Vasile Dâncu a apărut de zeci de ori la Realitatea TV, postul de televiziune cu circuit deschis al Cotrocenilor, pentru a pălăvrăgi despre necesitatea reformei în PSD. Stîlpul reformei a obţinut rezultatele cele mai ruşinoase dintre toţi preşedinţii de organizaţii judeţene. Asta în timp ce alţi preşedinţi (Marian Oprişan, Nicuşor Constantinescu) şi-au văzut de treabă şi, pentru asta, au fost ţintele presei lui Traian Băsescu.

Azi, Consiliul Executiv Naţional al PSD se întruneşte pentru a discuta rezultatele de la scrutinul local.

Dacă reuniunea nu se soldează cu scoaterea lui Vasile Dâncu din toate funcţiile înseamnă că s-a întrunit degeaba.