Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi, pe hărtie, nu e membru PD sau PLD, Traian Băsescu se comportă mai ceva decăt un membru al acestor formaţiuni.
La concurenţă cu prea absenta Elodia, prea prezentul Traian Băsescu domină micile ecrane sub pretextul campaniei pentru Referendum. Intrebat ce va face dacă Referendumul va fi invalidat, domnia sa a evitat un răspuns precis. Lucru explicabil. Cănd a convocat Referendumul, Traian Băsescu a ştiut că electoratul nu se va prezenta la vot in proporţia cerută de lege pentru validare. Cu toate acestea, chiar şi după asumarea răspunderii de către guvern, domnul preşedinte n-a renunţat la această intreprindere pe căt de inutilă pe atăt de costisitoare. Aşa cum se vede nu numai din intervenţiile sale publice, dar şi din figuraţia electorală a PD şi PLD, Traian Băsescu a convocat Referendumul pentru a se putea implica in campania PD şi PLD pentru europarlamentare. Asumarea ipostazei de chibiţ electoral al unui partid a fost criticată, de regulă, doar prin raportarea la Constituţie. Romănilor li s-a atras atenţia că, prin asta, Traian Băsescu incalcă Legea fundamentală. La o asemenea mustrare, romănii n-au fost deloc sensibili. Nici n-aveau cum. Deoarece:
1) Popor cu o educaţie europeană la nivel de genunchiul broaştei, romănii n-au pic de respect faţă de Constituţie, pe care o văd ca pe ceva abstract şi, mai ales, străin de viaţa lor de fiecare zi. Dacă aşa-zisa elită ar fi făcut caz de respectarea Constituţiei, probabil că romănii ar fi fost căt de căt atenţi la acuzaţia de incălcare a Constituţiei. Aşa-zisa elită, chelăreasă a lui Traian Băsescu, nu numai că n-a reacţionat la incălcarea Constituţiei, dar, mai mult, l-a căntat pe Traian Băsescu pentru violarea Legii fundamentale.
2) Romănii nu sesizează importanţa prevederii constituţionale prin care preşedintele e obligat la echidistanţă. Alte popoare nu au nevoie de o justificare a procedurilor. Le respectă automat, fără să se intrebe de ce, deoarece ştiu din tradiţie că procedurile răspund unor necesităţi ale convieţuirii. Popor latin, dar şi balcanic, romănii n-au in sănge respectul faţă de proceduri. In consecinţă, pentru a le respecta trebuie să le explici importanţa lor pentru viaţa de fiecare zi. Prin implicare făţişă ca un chibiţ electoral al unui partid, preşedintele a incălcat grav articolul 84 din Constituţie: (1) In timpul mandatului, Preşedintele Romăniei nu poate fi membru al unui partid şi nu poate indeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Desigur, Traian Băsescu nu e membru PD sau PLD. Articolul 84 nu se referă insă la o formalitate, ci la o activitate. Deşi, pe hărtie, nu e membru PD sau PLD, Traian Băsescu se comportă mai ceva decăt un membru al acestor formaţiuni.
De ce s-a introdus această prevedere, respectată de ceilalţi doi preşedinţi? Dintr-o necesitate dictată de realităţi. Sunt momente in destinul unei ţări cănd e nevoie de o instituţie echidistantă, situată deasupra intereselor de partid. Această instituţie a fost desemnată de Constituţie a fi Preşedinţia Romăniei. Ales prin vot direct şi universal, preşedintele ţării e preşedintele tuturor romănilor, nu numai a romănilor care l-au votat, şi cu atăt mai mult, al romănilor care votează un partid. Situarea sa din punct de vedere practic deasupra partidelor ii dă posibilitatea:
1) Să vadă şi să judece realităţile dincolo de interesele de partid, care nu pot corespunde la un moment dat cu interesele unui partid. S-ar putea, de exemplu, ca, din interese de partid, o formaţiune să pledeze pentru o anumită orientare a politicii externe, in conflict cu intersele naţionale. Preşedintele trebuie să treacă peste aceste interese şi să se bată pentru interesul naţional.
2) Lupta dintre partide poate afecta anumite interese naţionale. Situat deasupra lor, preşedintele intervine ca factor de echilibru, incercănd să imblănzească bătălia dintre partide.
3) In anumite momente, interesul naţional cere ca poziţiile partidelor să conveargă. Cum e, de exemplu, in aceste zile situaţia din Italia. Prinse in lupta politică, partidele nu se pot intălni pentru a ajunge la o inţelegere. Instituţia care poate reuni partidele in jurul unei mese rotunde e preşedinţia.
Călcănd Constituţia, contestănd-o de sus in jos, Traian Băsescu şi-a asumat postura de chibiţ al Partidului Democrat şi al Partidului Liberal Democrat. Consecinţele sunt catastrofale deja pentru interesul naţional:
1) Preşedintele n-a reuşit pănă acum să-şi asume şi să ducă pănă la capăt nici un proiect istoric, situat deasupra partidelor.
2) Cănd a incercat să propună partidelor un proiect (ca, de exemplu, cel privind educaţia), preşedintele a fost privit cu suspiciune de toate partidele. Acestea au văzut in el interesele PD şi PLD.
Putem spune aşadar că Traian Băsescu nu mai e de mult preşedintele Romăniei. E preşedintele PD-PLD.
1) Popor cu o educaţie europeană la nivel de genunchiul broaştei, romănii n-au pic de respect faţă de Constituţie, pe care o văd ca pe ceva abstract şi, mai ales, străin de viaţa lor de fiecare zi. Dacă aşa-zisa elită ar fi făcut caz de respectarea Constituţiei, probabil că romănii ar fi fost căt de căt atenţi la acuzaţia de incălcare a Constituţiei. Aşa-zisa elită, chelăreasă a lui Traian Băsescu, nu numai că n-a reacţionat la incălcarea Constituţiei, dar, mai mult, l-a căntat pe Traian Băsescu pentru violarea Legii fundamentale.
2) Romănii nu sesizează importanţa prevederii constituţionale prin care preşedintele e obligat la echidistanţă. Alte popoare nu au nevoie de o justificare a procedurilor. Le respectă automat, fără să se intrebe de ce, deoarece ştiu din tradiţie că procedurile răspund unor necesităţi ale convieţuirii. Popor latin, dar şi balcanic, romănii n-au in sănge respectul faţă de proceduri. In consecinţă, pentru a le respecta trebuie să le explici importanţa lor pentru viaţa de fiecare zi. Prin implicare făţişă ca un chibiţ electoral al unui partid, preşedintele a incălcat grav articolul 84 din Constituţie: (1) In timpul mandatului, Preşedintele Romăniei nu poate fi membru al unui partid şi nu poate indeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Desigur, Traian Băsescu nu e membru PD sau PLD. Articolul 84 nu se referă insă la o formalitate, ci la o activitate. Deşi, pe hărtie, nu e membru PD sau PLD, Traian Băsescu se comportă mai ceva decăt un membru al acestor formaţiuni.
De ce s-a introdus această prevedere, respectată de ceilalţi doi preşedinţi? Dintr-o necesitate dictată de realităţi. Sunt momente in destinul unei ţări cănd e nevoie de o instituţie echidistantă, situată deasupra intereselor de partid. Această instituţie a fost desemnată de Constituţie a fi Preşedinţia Romăniei. Ales prin vot direct şi universal, preşedintele ţării e preşedintele tuturor romănilor, nu numai a romănilor care l-au votat, şi cu atăt mai mult, al romănilor care votează un partid. Situarea sa din punct de vedere practic deasupra partidelor ii dă posibilitatea:
1) Să vadă şi să judece realităţile dincolo de interesele de partid, care nu pot corespunde la un moment dat cu interesele unui partid. S-ar putea, de exemplu, ca, din interese de partid, o formaţiune să pledeze pentru o anumită orientare a politicii externe, in conflict cu intersele naţionale. Preşedintele trebuie să treacă peste aceste interese şi să se bată pentru interesul naţional.
2) Lupta dintre partide poate afecta anumite interese naţionale. Situat deasupra lor, preşedintele intervine ca factor de echilibru, incercănd să imblănzească bătălia dintre partide.
3) In anumite momente, interesul naţional cere ca poziţiile partidelor să conveargă. Cum e, de exemplu, in aceste zile situaţia din Italia. Prinse in lupta politică, partidele nu se pot intălni pentru a ajunge la o inţelegere. Instituţia care poate reuni partidele in jurul unei mese rotunde e preşedinţia.
Călcănd Constituţia, contestănd-o de sus in jos, Traian Băsescu şi-a asumat postura de chibiţ al Partidului Democrat şi al Partidului Liberal Democrat. Consecinţele sunt catastrofale deja pentru interesul naţional:
1) Preşedintele n-a reuşit pănă acum să-şi asume şi să ducă pănă la capăt nici un proiect istoric, situat deasupra partidelor.
2) Cănd a incercat să propună partidelor un proiect (ca, de exemplu, cel privind educaţia), preşedintele a fost privit cu suspiciune de toate partidele. Acestea au văzut in el interesele PD şi PLD.
Putem spune aşadar că Traian Băsescu nu mai e de mult preşedintele Romăniei. E preşedintele PD-PLD.
Citește pe Antena3.ro
