Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statisticile reci arată că fenomenul migrator în ţările UE se află pe un trend crescător. EUROSTAT a difuzat cifrele cererilor de azil înregistrate în UE în trimestrul II/2015. Numărul a crescut la 213.200, cu 15 la sută peste trimestrul anterior şi cu 85 la sută mai mare decât în perioada similară din 2014. Ţările principale de origine ale azilanţilor sunt: Siria - 44.000 de cereri şi Afganistan - 27.000 iar ţările-ţintă: Germania - 80.900 (38 la sută dintre cereri), Ungaria - 32.700, Suedia - 14.300. Un raport interesant este dat de numărul de cereri de azil la un milion de locuitori al ţării-gazdă. Ungaria are presiunea cea mai ridicată, cu 3317/un milion de locuitori, urmată de Austria - 2.026, Suedia - 1.467, Germania - 907. Acest raport devine nesemnificativ în Slovacia - 5 migranţi la un milion de locuitori, Croaţia - 6 , România - 19. Fondurile pentru acţiunile Frontex, cele pentru finanţarea taberelor de refugiaţi din Italia, Grecia, dar şi din locurile de start din Turcia şi Iordania, s-au terminat şi trebuie rapid susţinute cu alte miliarde de euro.
România a primit 375 de cereri de azil în trimestrul II, cu 25 mai multe faţă de primele trei luni din acest an. Ele au fost depuse de 210 sirieni, 80 de irakieni şi 15 cetăţeni din Ucraina. Diferenţele mari faţă de ţările-ţintă ale migranţilor arată că România este în afara rutelor principale ale acestui drum al disperării. Emoţia şi controversele din jurul acestui subiect cred că pleacă din teama indusă de declaraţii alarmiste care văd în migranţi purtătorii de bombe şi organizatorii de atentate. Supravegherea pericolului terorist revine structurilor specializate şi cred că, până acum, SRI, principalul responsabil, şi-a creat şi rodat ofiţerii în acest sens. Strategia de apărare a Ţării din 2007 a dat un rol prioritar acestei direcţii de acţiune.
Pentru gradul de toleranţă al populaţiei faţă de migranţi, apreciat ca redus de un recent sondaj, să adaugăm ca la nivelul UE 14 milioane de cetăţeni nu locuiesc în ţara de origine. Românii diasporeni sunt 2-3 milioane care lucrează în UE, aproape un sfert din populaţia activă. De ce nu acceptă, de pildă, cei din Vaslui pe azilanţi, având mai fiecare o rudă apropiată plecată în Europa? E o întrebare de pus când ne privim în oglindă.
