x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Plouă cu cămile

0
Autor: Lucian Avramescu 19 Apr 2012 - 10:42

Ieri, in fata crasmei lui Birbirel, pe numele lui adevarat Stere, de profesie colector de bani pentru Primaria din Sangeru, personaj simpatic si rotofei, era agitatie. Ma aflam in zona cautandu-mi un fin cu care aveam treaba. Finul Vica era intr-adevar acolo, supraveghea, cu o privire tulbure o padure de sticle goale. Bagase aer in toate. Fiind beat cu desavarsire am renuntat sa-i mai transmit afacerea pe care i-o propuneam, legata de un vitel al meu pe care gandeam ca-l va duce la pasune impreuna cu altii de care se ocupa. Vorba vine ca-i duce la pasune. Ma rog. Lume multa in sosea si agitatie. Vezi ciudatenia? – ma interpeleaza Dan Grecu, mutat de mic in Ploiesti si revenit in sat in pragul pensiei. Ciudatenii vad, destule, dar nu stiu la care sa iau aminte. Imi arata costumul lui Birbirel. Ce vezi? Parea dat cu sclipici, ca la nunta.

Pictat cu niste stropi care nu faceau parte, evident, din tesatura initiala, sobra, a unui functionar al primariei. E de la ploaie. Uita-te pe masina mea! Masina lui, un Logan cu numar de Prahova, era invelita si ea intr-un fel de panza cu picatele. Ploua, zice el, acompaniat de alti cativa, cu var. Pe tine nu te-a stropit ca ai stat in casa. N-am stat, zic, am umblat si m-a prins si ploaia. Sunt ud. Asteapta sa te usuci si vei vedea. E ploaie cu nisip, zice altul, mai tanar, pe care nu-l stiu. Pe vremuri, intervine Jan, fost paznic de internat, ningea cu broaste. Aici tresar. Bunicu-meu din partea mamei, tata Mihai, povestea ca in copilaria lui a plouat intr-o zi cu broaste. Erau broaste in curte, in rasadurile cu laptuci, pe casa. Nu puteai calca de broaste. Parerea lui era ca broastele s-au ridicat din lacuri deodata cu norii si au calatorit pana deasupra satului nostru unde, iaca, a plouat cu oracaitoare. Unii credeau ca Dumnezeu a dat drumul broastelor din elesteele ceresti, facand prea multa galagie si suparand ingerii.

Seara am aflat de la televizor ca ploaia a dat jos din cer nisip din desertul arab care, luat de vant, a ajuns deasupra judetului Valcea. E galbui, ca malaiul. Cel de la Sangeru e alb. Alb s-a facut in dimineata de azi si pe hainele mele cu care am umblat ieri. Pesemne ca aici a venit nisip de la Polul Sud unde cica totul, de la soarece la vrabie e alb. Si autoturismul cu care umblu, imprumutat de la fiu-meu, ca al meu nu mai merge, e alb cu toate ca atunci cand l-am luat din Bucuresti era negru. Aud iar la televizor ca ploile au topit in constitutia lor lichida nisip din Sahara, ceea ce pare o ciudatenie.

Ciudatenie, gandesc, ar fi sa ploua cu camile. Sau, cum viseaza un amic, cu gagici din seraiuri. Ieri, cand am plecat din fata crasmei lui Birbirel, unul a zis ca ploile speciale abia acum incep. O sa ploua cu cozonaci si cu ulei la sticla. Cica Basescu a dat drumul la vrana cu plocoane si acolo sa te tii potoape ciudate. O baba a primit la precedentele alegeri poza lui Basescu si, odata cu ea, o factura de electricitate care s-a dovedit ajunsa din greseala. Batrana avea de platit 16 milioane de lei curentul electric iar ea statea intr-o casa cu lampa. N-a murit pe loc, ci cateva luni mai tarziu.


Serviciul de email marketing furnizat de