Porcăria lui Keynes, care a distrus capitalismul

"Exista o singura modalitate de a ucide capitalismul: prin taxe, taxe si iar taxe"
Karl Marx

Mugur Isarescu a evocat in mai multe randuri participarea in 1975 la o conferinta sustinuta de Friedrich August von Hayek. Laureatul Nobel pentru economie a spus atunci: "Domnilor, m-ati invitat sa va vorbesc despre un termen care e o noutate, stagflatie. Am stat si m-am gandit si cred ca am un raspuns. In ’39, dupa ce prietenul meu John Keynes si-a lansat cartea (Teoria generala a ocuparii fortei de munca, a dobanzii si a banilor) si am citit-o, mi-am dat seama cat de peri­cu­loasa este si l-am invitat la o dis­cu­tie la un restaurant londonez. Si stiti ce i-am spus? John scoate porcaria asta de pe piata ca vei distruge capitalismul. Si uite ca s-a intamplat ca porcaria lui John a distrus capitalismul".

Haideti sa vedem in continuare ce l-a putut indigna pe Hayek. Potri­vit lui Keynes, preturile activelor determina nivelul ratei de ocupare a fortei de munca. Un declin al acestora, generat de o schimbare de sentiment a in­ves­titorilor, produce sca­de­rea in lant a preturilor activelor pro­ductive si a ac­tiunilor companiilor, reducerea in­ves­titiilor si, in cele din urma, cres­te­rea numarului de so­meri, ca urmare a restrangerii activi­ta­tii economice. Pen­tru a rezolva aceas­ta pro­ble­ma, Keynes recoman­da cresterea ofer­tei de bani de catre bancile centrale (de exemplu, prin cumpararea de titluri de stat), pentru a majora la loc preturile activelor.

Keynes greseste insa cand sustine ca pretul activelor poate reveni pe trend ascendent fara ca si celelalte pre­turi, inclusiv cel al muncii (salariile), sa creasca la randul lor, remarca Edmund Phelps, un alt laureat Nobel pentru economie. Dimpotriva, majorarea ofertei de bani ar declansa in­stan­taneu spirala inflationista. Pe fon­dul unei inflatii in crestere, ce se poa­te transforma chiar in hiper­in­fla­tie, Guvernul se poate confrunta cu pro­teste de strada, ceea ce ar da imp­li­cit apa la moara curentelor politice ra­dicale si totalitariste: fascism, na­zism, comunism.

Iar mai grav este ca re­co­man­da­rile lui Keynes sunt puse in practica chiar in zilele noastre. Masurile de relaxare cantitativa (su­plimentare de masa monetara), materializate in achizitia de titluri de stat, ajuta ban­ci­le sa nu mai execute garantiile aferente creditelor neperformante, ceea ce permite pretului activelor imobiliare sa scada mai putin decat in mod firesc. Sustinere a pretului imobilelor in moneda locala ce satisface interesele politicienilor, dar ignora avertismentul lansat de fostul presedinte al Fed, Alan Greenspan, care spunea ca "cea mai grava criza financiara de dupa al doilea razboi mondial" urmeaza sa se incheie "abia dupa stabilizarea preturilor din sectorul imobiliar".

"Porcaria lui John" care distruge capitalismul este reprezentata asadar de tentativa de gestionare a procesului de corectie de catre Guvern. Ceea ce face sa se poata vorbi despre un esec al interventionismului statului si nu de unul al pietei, in conditiile in care statul a fost acela care a alungit orizontul antreprenorial, iar acum tot el incearca sa plaseze sub controlul sau toate sferele vietii economice, blocand procesul natural de corectie antreprenoriala si prelungind criza.

Da, dar in vreme ce Hayek l-a criti­cat pe Keynes, acesta din urma a de­clarat ca e de acord "moral si filo­so­fic", "de acord aproape in in­tre­gi­me" cu cele scrise de primul in "Drumul catre servitute". Carte in care Hayek combate orice forma de totalitarism (fascism, nazism, comunism) si pune in evidenta caracterul ireconciliabil dintre piata libera si planificarea centrala.