Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu era de ajuns că România se zbate într-o incertitudine profundă şi îndelungată. Că orbecăie spre o ieşire din criză, dar e izbită mereu cu capul de pereţi. Prea mulţi oameni sunt apăsaţi de grija zilei de mâine. Unii au salariile tăiate, alţii au rămas fără un loc de muncă, destui sunt de-a dreptul speriaţi de o posibilă concediere. Altora nu le ajung banii de pe o lună pe alta, ratele şi datoriile îi aduc pe mulţi în stări depresive. Frustrări că nu pot asigura copiilor cele necesare, probleme de sănătate şi cheltuielile ce decurg de aici.
Societatea românească arată acum ca o casă prin care au trecut vandalii. Ori în care au descins mascaţii, greşind adresa. Totul e răscolit, nimic nu este la locul lui, panica e cuvântul de ordine. Deşi au provocat grave disfuncţionalităţi în domenii esenţiale, precum sănătatea şi educaţia, până dincolo de limita afectării securităţii naţionale, actualilor guvernanţi nu le stă mintea la aceste chestiuni. Dintotdeauna preşedinte al Partidului Democrat (?!) Liberal, Traian Băsescu a impus, cu de la sine putere, o nouă temă pe agendă. Schimbarea Guvernului şi a primului-ministru. Raţiunile? Ni le-a explicat chiar domnia sa, prin afirmaţiile redate de Antena 3. Să nu piardă PDL alegerilor locale şi parlamentare. Deci puterea şi accesul la bani. Plus servirea continuă, până în 2014, a centrului unic de comandă – Palatul Cotroceni.
Discuţiile dintre conducerea PDL şi preşedintele ţării dezvăluie o realitate portocalie absolut greţoasă şi revoltătoare. Nu le pasă câtuşi de puţin de ţară. Ei, interesele lor politice şi financiare, şmecheriilor lor de imagine pentru a-şi salva pielea. Ei cu ei, voi cu voi... În plin efect al crizei economice amplificate de incompetenţa înfiorătoare a Cabinetului Boc, când orice angajat sau patron de SRL aşteaptă disperat o măsură favorabilă cât de mică, ei vorbesc despre cum să-i mai fraierească încă patru ani pe oameni.
Preşedintele României n-are nici măcar intenţia de a simula respecta-rea Constituţiei şi a regulilor democraţiei europene. Din proprie iniţiativă, se duce peste partidul de guvernamânt şi coaliţia majoritară să-şi impună ideile. Revenim astfel la o meteahnă ceauşistă, aceea prin care sute de oameni ascultă şi aplică ce vrea unul singur. Democraţia înseamnă exact invers, că sutele de voci şi creiere alese liber, în urma dezbaterii, să ajungă la o concluzie pe care i-o prezintă aceluia singur, din fruntea statului. Şi acesta din urmă, ca un servant suprem al democraţiei, pune în aplicare ce au decis partidele din arcul guvernamental.
Deşi mi se pare un demers inutil pentru cei obligaţi să-l respecte, voi reproduce totuşi articolul 84 din Constituţie: „Incompatibilităţi şi imunităţi. (1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid”. Judecând gesturile şi acţiunile preşedintelui Băsescu, domnia sa nu este doar simplu membru al PDL. Este, ceea ce a fost dintotdeauna, patronul absolut al acestei formaţiuni. Strânge toată crema PDL şi dă ordine. Indicaţii preţioase. Adică se implică nemijlocit în viaţa de partid. Este un activist înfocat. Voluptatea ce se degajă din mototolirea paginilor Constituţiei îi va aduce preşedintelui Băsescu destule motive pentru o viitoare suspendare. Nimeni nu-l duce într-acolo. O face singur, incapabil să reziste acestei pofte păcătoase. „Iar am bulit-o” era una din replicile sale favorite, spuse unui consilier ce i-a fost foarte apropiat, dar care l-a părăsit, ca mulţi alţii.
Această democraţie cu fundul în sus în care ne aruncă regimul de azi aruncă politica româneasca în urmă cu 25 de ani. Convenţia Naţională a PDL din luna mai, cea sub semnul căreia stau toate aceste mişcări vizibile şi subterane ale puterii, seamănă deja cu lupta pentru putere din interiorul congreselor comuniste din anii ’60. Ceauşescu loveşte sub centura lui Chivu Stoica, Maurer îl slujeşte pe viitorul dictator, Drăghici şi alte figuri sinistre încearcă din răsputeri să-i tragă preşul de sub picioare viitorului „mult iubit şi stimat”. Mafie politică în toată regula, cu tot ce decurge din ea.
PDL mai are o brumă de susţinere populară. Traian Băsescu la fel. Dacă după scandalurile de corupţie care se ţin lanţ în miezul acestei puteri tot ce pot face este să trateze România ca pe moşia lor, fără să ţină cont de lege şi Constituţie, viitorul sună sumbru. Nu doar pentru orice român afectat de anii menţinerii în criză prelungită a tăierilor şi incompetenţei. Ci şi pentru această putere abuzivă, arogantă şi răzbunatoare. Cum îşi aştern ei acum, aşa vor dormi. Nu le doresc răul, n-am făcut asta niciodată cu nimeni. Dar tare mi-e că nu vor închide un ochi după toată această noapte a democraţiei.
Citește pe Antena3.ro
