„Nu numai în piesă, dar şi în viaţă eu am fost cerşetorul, iar fratele meu geamăn Mircea a fost prinţul”. Aşa ofta acum câţiva ani Cornel Constantiniu, îndrăgitul artist chinuit de tremurăturile bolii Parkinson, în vreme ce lui Mircea, geamănul, îi mergea bine în Africa de Sud. Sărac, uitat de impresari şi prieteni, cântăreţul chiar fusese operat la Capetown prin grija designerului Mircea. Numai că viaţa are schimbări de macaz neaşteptate şi iată că a murit cel sănătos, sud-africanul Mircea Constantiniu, şi a rămas în viaţă, luptându-se cu nedreptăţile destinului, Cornel. Cei doi gemeni semănau de parcă ar fi fost trași la xerox, îi confunda chiar mama lor, o ruga Cornel să-l trezească pentru a merge la cursul Facultăţii de Teatru, dar ea îl scula pe Mircea, care nu trebuia să ajungă la orele Facultăţii de Arte Plastice. Erau sărmani, tatăl ofiţer în armata română murise şi abia se descurcau cu leafa de profesoară a mamei. Noroc că au câştigat selecţia pentru rolurile din piesa „Prinţ şi cerşetor”, jucând în peste 800 de specta¬cole, şi directorul Teatrului, Beligan, îi mai ajuta. Talentaţi şi frumoşi, tinerii gemeni Cornel şi Mircea au început să fie alintaţi de soartă. Cornel Constantiniu a câştigat premiul de la Mamaia, era o vedetă iubită a muzicii, iar Mircea a decorat interioarele unei ambasade occidentale. S-a îndrăgostit aprig nevasta unui diplomat al ambasadei de pictorul Mircea, l-a scos din ţară în portbagajul maşinii şi aşa a ajuns în Capetown. Ce viraje ale destinului! În aceste zile, Cornel Constantiniu lansează o carte în care a scris despre soarta lor, a celor doi gemeni.