Puii-santinela

Aceasta cruciada anticoruptie se duce doar in bulboana Parchetului (incluzand si DNA), dar nu avanseaza spre fazele actului de justitie propriu-zis.

Joi, 16 februarie, poate fi socotita ziua cutitelor lungi in politica romaneasca. Arena in care s-au confruntat marii actori ai circului politic s-a numit Parchet, devenit de luni bune cel mai ieftin studiou de televiziune.
Marii rechini, ceruti cu obstinatie de conducatorii oficiilor diplomatice ale licuricilor mari, sunt supusi linsajului mediatic fara a trece de faza anchetelor procurorilor. Este cel mai eficace procedeu de discreditare a celor cercetati sub lumina reflectoarelor. Se asteapta parca probe cazute din cer, intr-un razboi al nervilor urmand sa cedeze fibra mai slaba, timpul rezolvandu-le pe toate.

Nastase si Patriciu devin cavalerii raului, portretele-robot desenate de penelul acuzatorilor aratandu-i in ipostazele hade ale spalatorilor de bani, manipulatorilor bursei si mituitilor de duzina.
Listele de asteptare la Parchete cuprind nume grele - Tariceanu, Mitrea, DIP, SRS, Copos, Oprescu, Bradisteanu, Stanoiu. Nu trebuie uitat nici marele dirijor Basescu, protagonistul megadosarului "Flota". Privita din afara, Romania apare ca un teritoriu bantuit de coruptie generalizata, in pericol iminent sa ramana fara lideri politici.
Sigur, dorinta de curatenie a societatii romanesti este justificata, oprirea furturilor si a ingineriilor care au macinat averea publica fiind mai mult decat necesara.
Aceasta cruciada anticoruptie se duce doar in bulboana Parchetului (incluzand si DNA), dar nu avanseaza spre fazele actului de justitie propriu-zis. Ea ii trage insa in jos, potrivit legii vartejului, pe cei intrati in vizorul institutiilor de cercetare.
Marea problema a Parchetelor nu o constituie obstructionarea cercetarilor de catre cei convocati de procurori, ci curentul de opinie tot mai raspandit care sustine ca institutiile conduse de Botos si Morar raspund mai degraba comenzilor politice decat comandamentelor luptei cu coruptia.

Hranindu-se aproape exclusiv din imagine, Parchetele risca sa devina captive propriei politici de servire cu informatii "din surse juridice" a institutiilor media. Decredibilizarea vine din foamea de noutati a ziarelor si televiziunilor, care isi "storc" sursele pentru a afla acuzele inaintea cercetatilor. "Scaparea" catre presa a unor documente din dosare, detalii despre graficul anchetelor sunt doar cateva din procedeele procurorilor de a se face simpatici.
Pana la terminarea cercetarilor si luarea unei solutii de trimitere in judecata sau de inchidere a dosarului, curg valuri de cerneala si minute de expunere negativa pe tv a personajelor. Daca Parchetele ar fi institutii infailibile, cu profesionisti in afara de orice banuiala, ar mai treaca-mearga procedeele respective. Sa nu uitam insa ca marile erori judiciare au avut ca punct de plecare tocmai dosare considerate "beton".
Jurnalul National a investigat in amanunt in ultimele saptamani erorile grave ale justitiei care au dus la o condamnare pentru crima.

Departe de intentia autorului acestor randuri de a incerca albirea lui Patriciu, Nastase si compania. Transformarea lor insa in pui-santinela, lasati sa se plimbe prin fata Parchetului si a DNA pentru a testa si cataloga nivelul luptei anticoruptie, se transforma intr-un balci juridic-politic din care ies terfelite Justitia si notiunile de Dreptate si Adevar.
Faptul ca intelectuali de marca ai acestei tari - domnii Octavian Paler si Florin Constantiniu - au anuntat ca intra intr-o greva a tacerii, ca raspuns la abjectia vietii politice din Romania, face trimitere spre anii deceniului ’80 ai regimului Ceausescu. Dorinta unui clovn etilic de a impinge regulile jocului spre metodele tipice ale unui stat politienesc reprezinta cel mai mare obstacol in calea Romaniei de a accede spre Europa. Cand vor intelege si cei din afara tarii rolul puilor-santinela plasati ca testere pentru justitie, experimentul romanesc va fi deja pandemie.