Guvernul a aprobat o noua rectificare bugetara. Aceasta se evidentiaza prin modificarea tintei de deficit bugetar pentru acest an, de la 2,1% la 1,64% din PIB si suplimentarea unor cheltuieli cu circa 11.400 mii miliarde lei.
Nu voi starui asupra alocarii suplimentului de cheltuieli, care sunt orientate, in principal, spre bugete locale, asistenta medicala si majorarea de pensii; voi comenta diminuarea tintei de deficit bugetar.Reducerea tintei de deficit bugetar intr-un an electoral poate surprinde. Dar examinarea exercitiului bugetar arata o serie de aspecte clarificatoare. Astfel, executia bugetara pe primul semestru al anului s-a soldat cu un deficit de 0,6% din PIB. Deci, chiar in conditiile diminuarii tintei de deficit bugetar pentru acest an, exercitiul bugetar in semestrul doi ar fi mai relaxat; s-ar executa un deficit de peste 1% din PIB, ceea ce ar sustine intentii ale Guvernului, unele dintre ele cu pronuntat iz social. In al doilea rand, cresterea prognozata a PIB-ului de aproximativ 6,5% (care nu este exclus sa fie, in final, mai mare datorita recoltei agricole) a favorizat sporirea veniturilor la bugetul statului; cresterea veniturilor fiscale s-a datorat si accizelor, si altor impozite - de pilda cele aferente activitatii de export. De aici rezulta surplusul de circa 21.000 miliarde lei despre care vorbeste dl Mihai Tanasescu. Marja de manevra a statului a fost largita si de scaderea, este de presupus, a cheltuielilor cu serviciul datoriei publice, pe fondul dezinflatiei.
Si ajungem astfel la talcul reducerii tintei de deficit bugetar pentru 2004 din perspectiva deficitelor externe. Cu o executie bugetara foarte stransa (0,6 din PIB) in primul semestru grosul deficitului de cont curent isi are originea in sectorul neguvernamental, care include si intreprinderile la care statul este actionar (deci include pierderile acestora - asa-numitele deficite cvasi-fiscale). Daca estimam deficitul de cont curent in semestrul I la aproape 6,5% din PIB-ul primului semestru rezulta ca sectorul neguvernamental este responsabil pentru circa 90% din acesta. Daca executia bugetara va fi substantial mai relaxata in semestrul doi, iar sectorul neguvernamental ar merge ca in primele sase luni, am termina anul cu un deficit de cont curent de peste 7% din PIB (adaug aici efectul scaderii dobanzii de interventie a BNR, care poate induce dobanzi mai mici la creditele in lei si deci cerere mai mare). Daca am corecta aceasta evaluare cu influenta recoltei agricole si tot am ramane la un nivel ridicat al deficitului de cont curent - probabil peste 6,5% din PIB. Cum am remarcat adesea, peste acest nivel si in lipsa unor investitii straine directe indestulatoare (repetabile) intram intr-un taram periculos - mai cu seama daca ne gandim la poveri viitoare asupra bugetului (solutionarea crizei asigurarilor sociale; cofinantarea fondurilor UE; aplicarea Acquis-ului comunitar; deficite cvasi-fiscale etc.).
Prudenta fata de evolutia deficitelor externe si nevoia de a sustine dezinflatia au impus diminuarea tintei de deficit bugetar in acest an.