x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale România naşpa!

România naşpa!

de Marian Nazat    |    27 Oct 2011   •   21:00

n Tarziu, foarte tarziu am realizat cate parale facem noi, indivizii, in ochii autoritatilor. Pana atunci traiam cu impresia ca fiecare om este privit ca o individualitate distincta, ca ma­su­ra a tuturor lucrurilor. Da’ de unde, aveam sa aflu ca nu suntem decat o masa, o multime, ceva amorf. Inainte de violenta decomunizare eram forte de munca si de aceea, in uzine si fabrici, in intreprinderile socialiste organigrama cuprindea si biroul... fortelor de munca. Dar tot acolo exista si un bi­rou de cadre, intesat cu activisti des­toinici, care pescuiau mereu in re­zerva cu forte de munca. Asa se pre­gateau promovarile sau retrogra­da­rile in/din functie, prin concepte lip­site de identitate.

Acum, fortele de munca s-au transformat in resurse umane, iar cartile de munca au disparut, fiind inlocuite cu tehnici sofisticate. Indivizii nu si-au recapatat insa identitatea pierduta deunazi. Dimpotriva, au devenit niste numere implementate in formule matematice, cip-uri de unica folosinta. Oricum, indife­rent de culoarea politica a vremu­ri­lor, ieri, ca si azi, omul a ramas cap de locuitor. Cap de cobai, mai degraba... Asta asa, ca o consolare, nu cumva sa ne franga depresia, sa ne 'priginim' orisicat intr-o continuitate mincinoasa si umilitoare.

n Din avionul platit de 'frantuji' coboara satra prinsa fara acte pe bulevardele pariziene. Balaoachesii sunt rumeni in obraji si veseli, peste media nationala. Rad si canta, tragand dupa ei mormane de bulendre ciordite din strainataturi. O balabusta, cu pielea smeada si intinsa, isi varsa naduful: 'In Romania, naspa, saracie bari-baro! Pai, in Franta viata e gratis, man­­carea e gratis, dormitul e gratis, hai­na­ria e gratis, banii e gratis, totul e gratis! Ce sa cautam in Romania, ca nu e nimic?!'. Filozofia tigancii este pe jumatate adevarata, cine e in stare s-o contra­zica? Fiindca din preaplinul occidentului se gasesc niscaiva firimituri si pentru ei, pe cand aici, in tranzitia za­bauca, e jale! Iar ca sa razbesti, ru­man ori rom, trebuie sa te 'in­cus­cresti' cu vreun politician sau po­li­tist, in fratii interlope nesimtit de ba­noase. Pistarii curg cu duiumul in par­te­rneriatele crimei interetnice, ora­sele sunt sufocate de butoane si s in car­da­sie politico-in­fractionala. 'Gypsy-Gypsanii' au sarit din corturi in viloaie cu turnuri opu­lente si au dat iama in centru. S-au obrazni­cit, si-au luat rau nasul la purtare in anii din ur­ma. Cum altfel?, de vreme ce politicienii i-au folosit ca mase electorale lo­iale si fi­dele. Capeteniile lor si-au in­grosat conturile bancare, nu si cei­lalti, plecati in pribegie prin Apusul bogat.

n Mai alaltaieri, un fotbalist bra­zi­lian a venit pe meleagurile noastre. Ina­inte de a sosi, cariocanul 'vedea Ro­mania o tara moderna, precum Franta sau Germania, dar nu m-am spe­riat de ce am gasit aici'. Sa mai spuna cineva ca fotbalistii sunt goi la tartacuta! O asemenea formulare, ocolitoare a unui adevar stanjenitor, nici macar diplomatii nu izbutesc, s-o recunoastem! Superba eschiva a reusit expatul sosit sa bata mingea pe plaiurile 'coloanei infinite'. Vasazica, sa citim totusi printre randuri!, realitatile romanesti sunt de speriat, suntem la distante inson­dabile de civilizatiile vestice. Si, culmea, insul provine din lumea favelelor, nu de altundeva...

n Miscarea impotriva 'lacomiei corporatiste', 'Ocupati Wall Street!', se rostogoleste din oras in oras, trecand oceanele si marile. Uneori 'indignatii' sparg geamuri si teste de jandarmi, fura si distrug tot ce le iese in cale. Sirenele urla necontenit, iar dubele nu mai prididesc sa-i care pe anarhisti in beciurile intunecate. Intre centrele alese de protestatarii trans­na­ti­o­nali s-a numarat, prin nu stiu ce greseala, si Bucurestiul. In jurul ma­gazinului 'Unirea' nu s-a simtit ni­m­ic, linistea de week-end, ce altceva? In definitiv, care 'Wall Street' dam­bovitean? Ia sa fi fost chemati 'sa ocupe moastele si cuvioasele', ehee, ce mai puhoi s-ar fi pornit in mars... Nu de alta, dar cineva i-ar fi as­teptat cu un polonic de sarmale si car­nati... Ce mai tura-vura, un popor lipsit de simt civic si de constiinta propriului sine.

n O alta sminteala capitalista: sar­batoarea pruncilor stinsi prema­tur! Parintii indoliati si surpati de du­rere se aduna in strada si aprind candele. In capitala, amfitrioana, boita si odicolonata ca pentru revelion, se ara­ta pe sticla si zambeste larg: 'Sunt bucuroasa sa particip la acest eveniment fericit'... Iart-o, Doamne, ca nu stie ce zice!

n Refrenul la moda in media bas­tinasa, o ata cu tragicul accident de la Timisul de Jos, este 'Huidu-hu!' Carnasierii feroci ai presei s-au napustit asupra cadavrului carcotasului reali­za­tor si-l sfasie intru umflarea ratingului. Adulmec si-un soi de raz­bu­na­re, de reglare de conturi, insa dincolo de scabrosul spectacol, raman trei cruci si semnul trimis de ål de Sus. 'Rinocerizare' in toata regula in Republica Canibala Romana (ca­co­fo­nia este obligatorie), noua repu­blica a lazaroilor, pasamite...

×
Subiecte în articol: editorial