Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sondajul recent făcut de Avangarde arată că populația pune prețurile la energie și pandemia COVID după spaima de conflict militar. Atmosfera de război a fost inoculată treptat, de mai bine de doi ani liderii plasează toate marile probleme sub tutela acesteia. Când a izbucnit pandemia, Macron a declarat că Franța este în stare de război, frazeologie preluată în toată Europa pentru a pune acțiunile de protecție sanitară sub regulamente de tip militar. Creșterile de prețuri la energie au fost prezentate ca „,războiul facturilor”, unele țări decretând starea de urgență energetică. Regulile de reglare a pieței au fost puse la index pentru a introduce prețuri administrate și stabilirea de plafoane de consum.
Criza economică pe care o percepem prin prețurile mari are cauze exogene - conflict militar din Ucraina, pandemia, perturbarea globală a prețurilor la petrol și gaze - existând în consecință puține remedii de contracarare prin măsuri interne. Populația judecă foarte corect situația, mai exact decât comentatori sau politicieni, atunci când apreciază în mică proporție - doar 11 la sută dintre respondenți - că proasta guvernare ar fi cauza crizei economice. Vocile alarmiste care văd după fiecare colț o nouă amenințare sunt la fel de dăunătoare ca și analizele făcute cu ochelari roz, pentru aducerea de optimism fără suport. Situația este destul de complicată și fără adaosul de noi ingrediente menite să stârnească panică, să inventeze penurii sau să ceară ajutoare generalizate pentru scoaterea din sărăcie. „Teza” că românii plătesc pentru carburanți la fel ca nemții sau italienii, deși salariile sunt de trei ori mai mici, ne arată că ne plasăm greu în logica fenomenelor economice. Nu putem înghiți adevărul că trăim într-o țară cu putere economică mai redusă, cu nivel de trai care, statistic, ne plasează, alături de Bulgaria, în coada UE.
Realitatea arată că polarizarea societății se accentuează; chiar în condiții de criză economică și cu bubuituri de tun care se aud de peste graniță, mulți români au ca prioritate planificarea concediilor, cu rezervări de excursii în țară și în străinătate. De asemenea, achizițiile de bunuri nu sunt amânate, și nici călătoria cu automobilul nu este perturbată de prețurile la carburanți.
Avertismentele privind deficitele mari din economie sunt denaturate sau chiar respinse de maniera populistă grosieră a unor politicieni. Recent, o evaluare foarte corectă a situației privind datoria publică și riscurile pe termen mediu a creșterii acesteia, făcută de un expert în macrostabilitate al Băncii Naționale, a fost scoasă din context și a devenit în interpretarea lui Rareș Bogdan, profesionist în aruncatul de petarde, o idee periculoasă, care provoacă panică și spaime. Europarlamentarul cu limite de cunoaștere ajunge să dea lecții și să ceară Guvernatorului BNR „liniștirea” celor care emit opinii despre starea economiei românești, care ar fi „foarte solidă”. Brava, neicusorule!
În starea de veghe instalată de declanșarea conflictului armat de la granițele țării, discuțiile privind ajutorul militar pentru Ucraina aduc o serie de clarificări legate chiar de luciditatea unor lideri ajunși să reprezinte țara. Șeful Senatului a provocat, prin neglijență sau lipsă de discernământ, un scandal politic prin declarațiile făcute la Kiev. Implicarea României în războiul care riscă să se extindă într-un conflict mondial este o problemă sensibilă, de securitate națională. Să privim cu câtă greutate a acceptat Germania să includă livrarea de tancuri pentru Ucraina, pentru a înțelege miza unor asemenea decizii. Dacă pentru o mare putere economică, apreciată ca locomotiva UE, sunt necesare dezbateri intense în Bundestag pentru a cristaliza un punct de vedere pentru o hotărâre politică, ne putem evalua și noi mai bine implicarea în acest conflict. Datele istorice invită la multă prudență față de Rusia, care își arogă ciclic drepturi extinse în regiunea noastră. Kremlinul abia așteaptă să găsească motive pentru acoperirea actelor expansioniste. Dacă le mai și pui rușilor pe tavă „argumente”, așa cum a făcut-o Cîțu, nu mai trebuie mult să te considere agresor, parte beligerantă în războiul din Ucraina. O altă teorie care circulă este cea a „neutraliștilor”. Cei care privesc negativ chiar și ajutorul material și umanitar pentru Ucraina, sau resping prezența militară NATO pe teritoriul românesc, uită că suntem membri ai Alianței Nord-Atlantice, care este, de fapt, singura garanție solidă pentru apărare. Nici această falsă neutralitate nu poate fi productivă pentru interesul național.
