Rușine

Rușine e sentimentul care te încearcă atunci când vezi “români” de-ai tăi că denigrează țara oriunde merg peste hotare.

Bruxelles-ul e la modă. Dă bine să îți faci selfie în Place du Luxembourg, în fața Parlamentului European, în timp ce strigi “huoooo”. Musai trebuie să ai o pancardă în brațe pe care scrie ceva de rău de România. Altfel nu ești “trendy”.

Nu voi putea înțelege niciodată nevoia de a-ți ridica poalele-n cap în fața străinilor, oricât de rău ar fi la tine acasă. Puțină decență nu strică.

Și când te cerți cu nevasta ieși pe holul blocului și strigi că-i o nenorocită? O să ziceți că nu-i același lucru. Vă contrazic! E fix același lucru.

Ce ai de câștigat dacă te știe o Europă-ntreagă? Oare nu cumva ești mai vulnerabil? Oare nu cumva poți fi lovit când îți e lumea mai dragă, “tot la operație”, vorba bancului?

Săptămâna aceasta este despre România, la Parlamentul European. Plenul de la Strasbourg e pregătit să înțeleagă ce-i cu noi și de ce nu ne rezolvăm singuri problemele. Păcat că noi nu suntem pregătiți să înțelegem asta.

Nu numai că îi lăsăm pe alții să își bage nasul în problemele noastre interne, îi și invităm să își facă jocurile după cum le este LOR bine. O adevărată pomană românească în Europa. Cu tot ce e nevoie, inclusiv cor de bocitoare.

Qui prodest? Oare pentru ce echipă joacă cei care umblă cu pâra pe la Bruxelles de ani de zile? În echipa România sunt milioane de oameni decenți care își rezolvă problemele acasă.

Ma întrebați dacă nu exagerez? Poate că da... Însă, sincer, m-am săturat sa văd că suntem singura națiune care, în Parlamentul European, în loc să-și promoveze interesele își promovează disputele. Singura!