Motiunea de cenzura a trecut. E deja a doua din sinistrul mandat portocaliu. Ponta si Antonescu zambesc superiori. Scopul scuza mijloacele. Tradatorii si traseistii care au pus prin vot o putere politica ilegitima au si trantit-o la fel. Conservarea mandatului parlamentar si a avantajelor aferente e infinit mai pretioasa decat un banal carnet de membru de partid, indiferent ce culoare ar avea acesta. Sentimentele si doctrinele nu-si au locul in povestea asta.
SRI zambeste iar superior la SIE. Dupa doar trei luni de mandat, MRU a picat la vot in Parlament. Cu tot cu penibilii aia de membri ai Cabinetului sau, care i-au fost livrati fara negociere de partidele coalitiei, dupa o tiganie cu atacuri politice dezlantuite, amenintari cu puscaria, lacrimi patetice si dureri de burta in direct. Cyborgul umflat de presa care n-a castigat prin vot democratic nici macar o singura functie publica in viata a avut, la cald, o reactie de om care refuza sa priceapa ce i se intampla. Noroc ca a avut inspiratia (sau indemnul intelept) s-o stearga subit catre Palatul Victoria. Sansa lui palpabila imediata de cariera publica solida e sa preia de la loserul Boc fosta nava-amiral care ia apa pe la toate incheieturile sau, complementar, sa i se inventeze un soi de arca politica pe care sa taie bilete asa-numitilor frecventabili din fosta oranjada majoritara si sa lupte la rupere la viitoarele alegeri prezidentiale. Ori e succesorul desemnat, ori nu mai e nimic.
Acum e de asteptat urmatoarea mutare a lui Basescu si reactia institutionala a Opozitiei unite. Primul pas, transparent la intimidare, a fost deja facut: partidele politice au fost imediat convocate, separat, la consultari. Uselistii s-au tinut tari si au anuntat ca merg doar in grup la Cotroceni. Imagistic, mingea nu-i nici la unii, nici la altii. E, undeva, pe la punctul cu var de la centrul terenului, o muta vantul prin cercul median. Publicul spectator sta la televizor si asteapta naiv desfasurarea celei de-a doua jumatati a meciului, sforarii politici lucreaza intens in semiobscuritate.
Cei care l-au suspectat pe presedintele Romaniei ca va sta resemnat fara sa joace ori s-au pripit, ori nu-l cunosc deloc si s-au autoiluzionat. Nu-i nici pe departe omul care sa se predea neconditionat. E una dintre calitatile lui native. Acum, daca se incordeaza si nu vrea sa-l rupa rapid si necugetat pe Ponta, iar reactia sa imediata tinde sa ma confirme, va urma un dans de societate asemanator celui de la ultimele parlamentare, cu nominalizari formale de premieri-fantoma si un Guvern demis tinut interimar la butoane pana la alegeri. Pentru ca omu-i Jucator si fiindca nu e genul precautului procedural care sa se retraga din luminile rampei fara sa lupte pana la ultima picatura de energie. In definitiv, isi joaca functia, cariera si, in viitorul mai mult sau mai putin apropiat, libertatea.