Să le spargem geamurile!

Există oameni care vor să ignore scandalurile; tâmpeniile politice îi încarcă negativ. Pentru cine vrea să trăiască apolitic, viaţa îi oferă suficiente momente de distracţie. Show-uri cât să-ţi umpli zilele îţi pot oferi regiile de apă, electricitate, băieţii de la cablu, băncile, farmaciile, mall-urile, strada. Simultan şi sinonim cu apariţiile tv ale lui Boc, Ridzi, Becali, Vanghelie.

Se înmulţesc prin spori mârlăniile în politică, turnătoriile în fotbal, se-nalţă cheltuielile ministerului Ridzi pe seama bugetului leşinat. Te ia cu lehamite, devii paranoic, o dai pe conspiraţii, o mână nevăzută înşiră scandalurile ca anotimpurile. Îţi petreci viaţa între mandate, mişcat ca fraierul de păpuşari, vorba bietului Teaşcă, antrenorul care a scris prima carte despre golăniile din fotbal, vechi de când lumea (recitiţi-l pe Teaşcă!), nu e nimic nou în istorie. Reluaţi şi epoca lui nea Nelu! Aceleaşi scandaluri, alte personaje. Metehnele au rămas, ţin de fibră, mitocănia e mereu vioaie.

Există însă oameni care vor să ignore scandalurile, îi încarcă negativ. Pentru cine vrea să trăiască apolitic, fără tabloide şi Elodia, viaţa îi oferă suficiente momente de distracţie. Show-uri cât să-ţi umpli zilele îţi pot oferi şi regiile de apă-electricitate, băncile, farmaciile, strada, mall-urile, simultan şi sinonim cu apariţiile tv ale lui Boc, Ridzi, Becali, Vanghelie.

Unui tip din Iaşi, cartierul Dancu, i s-a stins lumina. A reclamat. A primit scuze. I s-a oprit din nou. Iar a reclamat. Iar a primit scuze. De patru ori pe zi. Turba. Lucra pe calculator. I s-a dus dracului hard discul. I s-a cerut dovada că ei, ăia cu lumina, sunt de vină. Tipul a văzut negru din cauza întunericului: băăă, aţi înnebunit? Le-a trimis un mail "licenţios", i-a făcut de cacao, s-a gândit să le spargă geamurile. "V-ar plăcea să vă sparg geamurile de patru ori pe zi şi să vă cer scuze?" Sau, s-a gândit tipul, mai bine să-i blesteme.

Întâmplarea bărbatului din Iaşi mi-a deschis apetitul de ins responsabil. De pildă, în cartierul Aviaţiei se opresc lumina şi apa caldă de câteva ori pe săptămână. Uneori, la apă, ţi se lipeşte un fluturaş la intrare. Alteori, nu. Dar întotdeauna când vine, vine mâloasă, plină de rugină. O laşi să curgă un sfert de oră pe banii tăi, nu pe-ai regiei. Ţi se blochează şi apometrul. Dacă ţi se întâmplă ţie, li se întâmplă şi celorlalţi. Şi ei lasă câte un sfert de oră să curgă. Pe banii lor. La fel şi la Niţu Vasile, în Titan, în Drumul Taberei... la Iaşi, Cluj, Timişoara, azi, şi mâine, şi poimâine, şi pe veci în toată ţara. Regia îşi cere scuze, astea-s conductele, Dorel a lucrat pe rupte - săpat, schimbat, cârpit, sudat ţevi - n-are nici ea (regia) somn din cauza suferinţei tale, ţine să fie politicoasă şi să nu te prinzi tu că, de fapt, o doare în şezut de dezagrementul tău.

Un prieten care stă pe la Mărgeanului a avut ieri o zi de pomină. A intrat într-o farmacie şi n-a putut plăti cu cardul, fiindcă era întrerupt curentul. S-a dus să scoată bani, din acelaşi motiv nu mergea bancomatul. A schimbat cartierul, a venit cu bani, a vrut să-şi cumpere 200 de grame de mezeluri. N-a ţinut, i-au dat un salam de juma de metru. Uitase, nefiind curent, nu mergea feliatorul. Figura asta se întâmplă de câteva ori pe săptămână, în luni, ani, viaţă. Cu consecinţe previzibile, electrocasnice, hard discuri, bancomate, salam la kilogram ş.a.m.d. Adăugaţi şi apa ruginită.

Ar fi un troc echitabil - la scuzele lor, blestemele plus geamuri sparte? N-au ei atâtea geamuri, iar noi atâtea blesteme.

Strada Cpt. av. Alex. Şerbănescu se desparte de mai cunoscuta Barbu Văcărescu exact la intersecţia cu Şos. Pipera şi ţine până la Elvila lui Cataramă. Ei bine, Str. Cpt. av. Alex. Şerbănescu n-are guri de canal. Într-un fel e bine, n-are ce să se-nfunde când e cod galben la inundaţii. La bulbuci, strada devine un fluviu care curge la vale, lasă pe stânga hotelul lui Mitică de la Ligă, o taie spre Porsche, trece de metrou la Vlaicu, o ia pe Barbu Văcărescu până în Floreasca. Unde găseşte canalele de altădată. Cui spargi geamurile? Pe cine blestemi?

Contabilizaţi porcăriile de care aveţi parte de la regii, de la primărie, ghişee, de la drumarul care lasă asfaltul spart, de la un tâmpit care-şi trage o ţeavă de vizavi şi face şanţ de-a latul, ca şi cum ar fi strada mă-sii, de la ăştia cu bordurile cu muchii duşmănoase care-ţi îndoaie jenţile, fiindcă parchezi pe trotuar, că pe carosabil te amendează... în sfârşit, mai enervează-te că farmacistele de ultimă generaţie (fără diferenţe intelectuale faţă de tinichigii lui Băse şi fetele de la şlapi) n-au în memoria personală decât aspirina şi algocalminul... urează-le de bine, fii licenţios, fă-le albie de porci ca Boureanu pe Alina, sparge-le geamurile, dă-i pe mâna lui fii-meu... ştii ce e fii-meu? Badigard. Sau blesteamă-i ca omul de la Iaşi!

Dacă după toate astea mai dai şi drumul la televizor, eşti masochist.