Avem,din păcate,noi, România şi românii, o îndelungată şi amară experienţă a jocului de-a ,,uite Schengen, nu e Schengen’’, aşa încât o doză de reticenţă nu ne strică nici de data asta. Termenul reticenţă nefiind, în nici-un caz, sinonim cu euroscepticismul!
S-ar putea ca semnele de întrebare să se înmulţească dacă luăm în calcul că, în zilele care urmează, Ucraina va negocia cu România şi apoi cu Slovacia subiectul foarte sensibil al deschiderii graniţelor respectivelor state pentru cerealele şi produsele agricole provenind din această ţară. Negocieri care, potrivit ministrului pentru Probleme Agrare şi Alimentaţie al Ucrainei, Nykola Solsky, trebuie să fie ,,necondiţionate’’. Urmând, potrivit demnitarului de la Kiev, ca numai după aceea să ,,se vorbească şi despre alte lucruri’’.
Cât de dificile şi de complicate vor fi negocierile româno-ucrainene ne putem lesne da seama dacă le raportăm la contextul foarte tensionat în care au ele loc. Mai precis, la faptul că, la începutul lunii în curs, premierul României,Nicolae Ciucă, a semnat, alături de premierii Bulgariei,Ungariei,Poloniei şi Slovaciei, o scrisoare comună adresată Ursulei von der Leyer privind măsurile faţă de importul de cereale din Ucraina. Document în care se propune reintroducerea taxelor vamale. Între timp, după cum se ştie, Polonia şi Ungaria au decis să interzică,până la 30 iunie, importurile de cereale şi de produse agricole provenite din Ucraina, având în vedere efectele destabilizatoare pe care aceste importuri le au asupra agricultorilor şi ale mediului economic din respectivele state. Acestora alăturându-se şi Slovacia şi,probabil, Bulgaria.Măsuri care au fost salutate de către agricultorii şi de către mediul de afaceri din câteva alte state, dar pe care Comisia Europeană le consideră ,,inacceptabile’’, întrucât se consideră că ele însele ar fi de natură să destabilizeze pieţele agricole din arealul comunitar. Cât priveşte România, nu există,deocamdată, o decizie. Espectativă diplomatic asumată sau numai încă o aşezare în poziţia ,,ghiocelului sfios’’? Rămâne de văzut pe cât mai curând …
În această situaţie, este lesne de imaginat cum vor decurge negocierile de la Bucureşti şi,mai ales, cu ce consecinţe - deloc neintenţionate– s-ar putea solda o poziţie categorică, fermă a părţii române, care nu s-ar dovedi dispusă să facă prea multe şi prea mari concesii părţii ucrainene. Concesii care, evident, i-ar afecta în mod direct pe agricultorii agricoli din ţara noastră.
La fel de adevărat este, însă, şi că o poziţie puţin dispusă la mari concesii din partea părţii române- în condiţiile în care, în tratative purtate în perioada anterioară, partea ucraineană nu a dat dovadă că ştie sau că vrea să aplice principiul reciprocităţii-, ar fi de natură să nemulţumească factori de decizie ai organismelor-cheie ale Uniunii Europene. Despre care putem fi siguri că îşi vor exprima nemulţumirea numai şi numai prin declaraţii de dezaprobare. Dimpotrivă, având în vedere câteva precedente de tristă amintire, înclin să cred că va fi, din nou, scos de la naftalină şi reactivat scenariul ,,elevul- problemă al UE’’, urmând să ne fie aplicate sancţiunile de rigoare. Printre primele, dacă nu chiar prima, fiind cea legată de admiterea ţării noastre în Spaţiul Schengen. Sancţiune pe care putem să o numim: ,,România,mai stai o tură!’’
Aşa încât, fără să doresc să lansez scenarii alarmiste, dar luând act de tonul imperativ şi categoric al ministrului Nykola Solsky, nu putem să facem abstracţie de supoziţia rezonabilă că, la negocierile de la Bucureşti, Ucraina- acest ,,enfant protege’’al vârfurilor UE şi nu numai-va veni având în mânecă asul pe care scrie ,,Da sau nu aderării României la Spaţiul Schengen?’’