Statul nu-i lasă pe şoferi să se bucure de ieftinirea ţiţeiului

Guvernul nu va creşte taxele şi impozitele anul viitor. Iar accizele vor rămâne la nivelul din 2014, şi nu vor mai fi în euro, ci în lei. Da, numai că la începutul acestui an, la calculul accizelor, s-a folosit un curs indexat cu inflaţia, ce a ajuns la 4,738 lei/euro, rată de schimb pe care s-ar putea să n-o vedem pe piaţă nici măcar în 2015. După care, de la 1 aprilie, s-au supraaccizat carburanţii. Rezultatul? Şoferii români nu s-au putut bucura de ieftinirea masivă a ţiţeiului pe pieţele internaţionale. Dovada?
Preţul petrolului Brent, de referinţă la Londra, a scăzut cu peste o treime în intervalul ianuarie - noiembrie, de la 107 la 68 de dolari/baril. Cu toate acestea, în primele 11 luni din 2014, datele Institutului Naţional de Statistică arată că, în România, combustibilii s-au scumpit cu 1,16%.

Preţul mediu al benzinei comercializate la noi a crescut cu peste 10% în intervalul februarie 2013 - iunie 2014, potrivit topului Bloomberg al statelor cu cei mai scumpi carburanţi, în care am urcat 9 locuri, de pe 33 pe 24, intrând în prima jumătate. Astfel, în ediţia din iunie 2014 a Bloomberg Pain at the Pump (topul poverii la pompă), România se clasa pe locul 24 din 61 de ţări, cu un preţ mediu de 7,28 dolari/galon. În timp ce, în februarie 2013, ne găseam pe locul 33, cu un preţ mediu la benzină de 6,70 dolari/galon.

În schimb, în clasamentul poverii cu care preţul benzinei apasă asupra buzunarului consumatorului, situaţia s-a îmbunătăţit marginal. Indicatorul reprezintă procentul din venitul mediu zilnic necesar pentru a achiziţiona un galon de benzină, la preţul din respectiva ţară. Din acest punct de vedere, povara s-a redus uşor în România, în pofida scumpirii cu peste 10% a benzinei. În februarie 2013, era nevoie de 30% din venitul mediu zilnic al românilor pentru a cumpăra un galon de benzină, ceea ce ne situa pe locul 8 în lume din punct de vedere al dificultăţii financiare de a alimenta la benzinărie. Dar, în iunie 2014, procentul din venit a scăzut la 28%, şi am coborât de pe locul 8 pe 9 în topul poverii la pompă.

Asta însă nu poate schimba concluzia. Deşi se va trece de la nişte accize în euro la unele în lei, ele sunt stabilite la nivelul mare din 2014, obţinut pe seama unui curs euro-leu situat în afara pieţei şi care s-ar putea să nu fie atins nici în 2015. În plus, se păstreze “formula” de indexare cu inflaţia a acestor suprataxe. Ca urmare a unor astfel de “găselniţe” şoferii români vor fi împiedicaţi şi pe viitor să se bucure, pe deplin, de ieftinirea masivă a ţiţeiului pe pieţele internaţionale.