x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Statul – opusul muncii

Statul – opusul muncii

de Ionuț Bălan    |    12 Oct 2011   •   21:00

Un bancher spunea cu o saptamana in urma – la un seminar – ca eco­no­misirea interna va avea un rol mai im­portant in cresterea economica. Cand am auzit asta am luat repede toti banii pe care-i aveam prin casa si am fugit cu ei la banca pentru a grabi in­trarea intr-o noua etapa, in care in­ves­titiile vor fi legate de economisirea interna. I-am intins functionarei de la ghiseu banii si cardul precizandu-i ca 'plasticul' e atasat la un cont de eco­nomisiri. Dar ea in loc sa-mi ia banii si sa-mi alimenteze contul, mi-a cerut cartea de identitate. M-am sco­tocit prin buzunare, insa n-am ga­sit actul si pana la urma am intrebat-o: 'Pentru ce va trebuie, depun bani, nu scot...'.

Aceasta mi-a raspuns me­ca­nic: 'Asa ne impune Banca Na­ti­o­­nala, trebuie sa ne cunoastem clientela'. I-am replicat, la randul meu: 'Pai m-ati mai cunoscut de doua-trei ori saptamana trecuta si tot dvs. mi-ati actualizat si datele personale, atunci cand v-am zis ca nu-i treaba ban­cii sa ma intrebe unde lucrez. OK, da­ca n-aveti nevoie de banii mei, plec'. Si chiar am dat sa ies pe usa, re­nuntand la a mai crea premise de cres­tere economica cu ajutorul eco­no­misirii. Numai ca, in acel moment, ofi­cianta mi-a facut cu ochiul si mi-a spus: 'Incercati la automat...'. M-am intors din drum, am mers unde mi-a indicat, am tastat codul PIN al cardului si am depus banii in contul de economisiri, bucuros ca am trecut de 'cordoanele' de securitate care impiedicau banii mei sa ajunga pe piata. Dar ceea ce m-a mirat si ma surprinde in continuare este de ce functionarii bancari tin sa ma cu­noasca, si automatele, nu? Oare acesta nu-i un motiv suficient de serios pentru a fi interzise mijloacele mo­derne de plata?!

In fine, am mai trecut printr-un episod similar la inceputul verii. Cand am vrut sa schimb o bancnota de cativa euro la un automat bancar, acesta nu mi-a cerut nici un act si mi-a dat si o chitanta minuscula. Cand am dorit insa sa fac aceeasi ope­ra­ti­u­n­e la un ghiseu bancar nu doar ca a tre­buit sa arat cartea de iden­ti­tate, ci functionarul mi-a mai si fa­cut o copie dupa ea, dupa care am pri­mit o chitanta enorma. La automat schimbul a durat 60 de secunde, ceea ce pot spu­ne ca a corespuns principiului 'Time is money', la ghiseu – de zece ori mai mult.

Morala este, evident, cea veche. Bancile abunda de norme de securitate, isi 'cunosc' clientii cerandu-le actele la control si cand depun bani, si cand isi platesc telefonul sau curentul, fara a le oferi insa produse elementare. Nu stiu daca acest fapt e de­­terminat mai mult de experienta re­­gle­mentatorilor ori de normele eu­ropene, dar cert este ca, in lipsa produselor, normele de securitate nu prea au ce bani sa apere.

Iar mai departe, pentru ca nu se acu­muleaza economii, care sa se transforme in investitii si capital, in­treaga Romanie devine – dupa mo­de­lul bancilor – o natiune de paz­nici. Deja sunt mai multi cei care pa­zesc fabricile decat cei care lu­crea­za in ele. Scolile sunt si ele drastic pazite, dsesi n-au ce oferi – in lipsa in­ves­ti­ti­i­lor forta de munca nu prea se in­talneste cu tehnologia. In cele din ur­ma paznicii si studentii se intalnesc la meci, unde sunt buzunariti si ve­gheati de jandarmi. Asta chiar daca e greu de zis din ce activitati se strang bani pentru impozite, daca fiecare-l pazeste pe celalalt...

Si apropo de salariile celor care ne pazesc. In Piata Obor din Bucuresti, o gramada de politisti comunitari vegheaza ca oamenii sa nu parcheze la marginea trotuarului de langa piata. Soferii, de frica amenzilor, nu opresc, dar multi dintre ei renunta sa mai cumpere. Comerciantii cand vad ca au un volum mai redus de vanzari tind sa majoreze preturile. Ceea ce micsoreaza mai mult consumul si, implicit, profiturile, capitalurile si taxele incasate. La sfarsit se observa cum politistii ii alunga tocmai pe cei de la care ar trebui sa se stranga bani pentru salariile lor. Desi acum e ordine, disciplina, tarabele au program precum comertul civilizat de tip hipermarket, normele si reglementarile nu permit sa se acumuleze capital si investitii. Ceea ce face ca Piata Obor sa fie doar obor, nu si piata.

×
Subiecte în articol: editorial