x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Sultani cu crampoane, Magnificii noştri

Sultani cu crampoane, Magnificii noştri

de Florin Condurateanu    |    22 Mai 2017   •   07:50
Sultani cu crampoane, Magnificii noştri

Bărbaţii noştri renumiţi au mai ridicat încă o dată uralele sutelor de mii de turci. Cei doi Gică, admiraţi în lumea largă, Gică Hagi şi Gică Popescu, au fost răsfăţaţii sărbătorilor pentru împlinirea a şaptesprezece ani de la câştigarea de către Galatasaray a Cupei UEFA. A doua oară, marile talente ale fotbalului românesc ţineau în mână preţiosul trofeu al Europei, Gică Popescu, căpitan al renumitei formaţii Barcelona, primea de la regele Spaniei Cupa Europei. Acum câteva zile, turcii i-au primit ca pe sultani pe echipierii de atunci ai campioanei Turciei, actualele vedete internaţionale ale Galatei i-au îmbrăţişat pe Hagi şi Popescu. La partida între fotbaliştii de atunci şi cei de azi a evoluat în teren doar Gică Popescu, Hagi avea dureri la genunchi. Iubirea milioanelor de fani din Turcia nu s-a diminuat cu nimic, Hagi şi Popescu au fost purtaţi pe braţe ca nişte sultani adulaţi. Celebrul antrenor turc Fatih Terim şi-a amintit cum, în finală, Gică Popescu a înscris golul decisiv în disputa penaltiurilor. “L-am întrebat pe Popescu dacă doreşte să execute unul dintre penaltiuri, a acceptat imediat în momentele acelea de teribilă tensiune ale finalei, a cerut să execute lovitura de la 11 metri cu numărul 4. Până la urmă penaltiul al patrulea a fost chiar cel hotărâtor pentru câştigarea finalei de către Galata şi Popescu a marcat fără nicio ezitare”. Nu e o fluturare de briză asumarea responsabilităţii de a bate penaltiuri decisive într-o finală. Trosnesc nervii, zvâcnesc tâmplele, trebuie să ai genunchi zdraveni, ca să şutezi viclean, dar şi tare pentru a scutura plasa. În 1986, în seara fermecată de la Sevilla când steliştii au pupat Cupa Campionilor Europeni, Jenei a întrebat cine se angajează să execute penaltiurile decisive. Cotropiţi de tensiunea ca un balaur, au refuzat grei d-alde Iordănescu, intrat în teren pentru eficienţa driblingurilor, dar care era şi antrenor secund. Cu bărbăţie s-au oferit să şuteze mânjii Lăcătuş şi Balint, “batem noi şi rupem plasa porţii”. Aşa s-a întâmplat, iar fenomenalul Ducadam a plonjat refuzând golul în toate cele patru penaltiuri ale celebrilor catalani. Şi o confesiune a lui Gică Popescu: “La sărbătorile Barcelonei de anul trecut, nimeni dintre coechipierii mei de atunci, renumiţi şi azi, nu m-a întrebat nimic despre necazurile mele din justiţie”.

×