Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ieri îmi citea cineva un comentariu de pe Facebook. “Deschizi televizorul pe știri și zici că e maraton Stephen King”. Bună și inspirată postare, însă un comentariu m-a iritat: “tv-urile au început să concureze Netflix la scenarii de groază”.
Oare? Chiar așa să fie? Sunt televiziunile, presa în general, cauza nebuniei care a cuprins România? Să fie jurnaliștii, așa cum sunt ei, scormonitori și exagerați, cauza tuturor relelor? Departe să fim perfecți, nu suntem oare doar cei care consemnează o realitate cruntă a unei țări fără repere, fără direcție, fără un viitor clar?
În fiecare dezbatere de genul ăsta se aruncă în capul jurnaliștilor o replică ce se vrea și concluzie și acuzație: presa e de vină pentru că presa are prin lege rol educativ. Ba, să avem pardon! Poate televiziunea și radioul național să aibă în lege și un rol în educația publicului. Educația națiunii e treaba școlii, nu a jurnaliștilor. Nu i-a calificat nimeni pentru asta. Treaba lor e să consemneze realitatea așa cum e, să încerce să o explice, să descopere cauzele nenorocirilor, să adune opinii, să și le spună dacă se simt în stare și nu să ascundă, să mușamalizeze, să înfrumusețeze.
Cu toate defectele lor, jurnaliștii nu fac decât să-i așeze națiunii în față oglinda încercând să o țină cât mai dreaptă.
N-a zis nimeni că suntem perfecți, n-a zis nimeni că toți avem talent la această meserie, n-a zis nimeni că mâncăm deontologie în loc de mâncare și respirăm doar etică. Nu, suntem unii foarte buni alții extrem de proști, unii talentați alții doar mecanici de cuvinte, unii cu conștiința intactă alții numără schelete, câțiva scriem ce vedem alții scriu după dictare ori închipuiri. Am contribuit la declinul acestei societăți, dar vina nu e la noi.
Poate începem să o căutam. Că asta-i rețeta în orice boală: vezi simptomele, cauți cauza! Poate începem să ne gândim care a fost rolul șefilor de stat care doar au conservat privilegiile apropiaților, ori și-au inventat armate personale, ori n-au făcut nimic. Sau rolul premierilor mult prea ocupați să supraviețuiască politic ca să mai facă câte ceva din grămada de planuri de guvernare votată de Parlament în 30 de ani, prea ocupați să-i mituiască pe baronii locali din toate zările politice cu grase fonduri de stat ori posturi-cheie. Și poate ne uităm și la rolul miilor de parlamentari pe care i-am lăsat să chiulească cu anii, la procurorii și judecătorii care dau sentințe în funcție de care telefon sună primul, la serviciile secrete ocupate să se certe între ele.
Toți s-au folosit de presă. Și presa i-a lăsat! Astăzi, doar presa plătește!
Citește pe Antena3.ro
