Criza actuala, care nu e altceva decat un drum greu catre o noua normalita-te, face inevitabila o dieta severa. O limitare a cheltuielilor in scop terapeutic. Dupa ce timp de noua ani, din 2000 pana in 2008, societatea romaneasca a cheltuit – in medie – mai mult decat o tinea plapuma. Desigur, in conditiile in care un PIB tot mai mare, de la un an la altul, aducea resurse numeroase iar de peste granite intrau in tara valuri de valuta. Numai ca economia se misca ciclic… iar dupa ani de crestere de obicei vine un moment de descrestere. Cum, de altfel, s-a si intamplat. In plus – teribila coincidenta – peste faza de declin a ciclului economic intern s-a suprapus faza de declin a ciclului mondial. Si iata cum suita de turbulente se tot prelungeste: a inceput in toamna lui 2008 si inca nu da semne ca ar vrea sa ne lase in pace.
Simptomele bolii s-au dovedit a fi dintre cele mai dureroase. Totul a inceput cu reculul PIB-ului, in 2009; care a continuat in 2010. Recesiunea. Multe companii romanesti fie ca au ajuns la cote extrem de mici de profitabilitate, fie s-au situat sub pragul rentabilitatii. Asa ca s-au redus, in serie, veniturile bugetare obtinute din trei surse importante: impozitele pe salarii, impozitele pe profit si taxa pe valoarea adaugata. Si nici dupa cresterea TVA cu cinci puncte procentuale nu s-au adunat venituri mult mai mari. Investitiile s-au restrans si ele.
Ar fi insa nedrept sa dam intreaga vina pe criza. Sigur, criza are partea ei de vina, dar sa nu uitam ca ea s-a suprapus peste un dezechilibru puternic intre cresterea exploziva a cererii de consum pe toate planurile – de la limuzine si case pana la bunuri curente – si oferta interna de bunuri si servicii, care a fost modesta in toti anii de boom economic. Si a fost modesta pentru ca nici economia reala nu a facut pasii necesari spre restructurare. Iar dupa ce tara a intrat in recesiune, mai toata restructurarea din economia reala s-a rezumat la disponibilizari de personal si la taieri de cheltuieli. Atat.
Solutia imediata, acum, este o dieta severa: restrictia impusa societatii romanesti de a nu cheltui mai mult decat o tin curelele. Restabilirea echilibrului balantei de plati a fost cea dintai mutare. Deschiderea. Dupa care a venit randul restabilirii echilibrului bugetar, proces aflat inca in desfasurare. Bancile si-au restrans si ele creditarea, iar locurile de munca cresc incet. Fara indoiala ca politicienii au dificultati in a explica populatiei o astfel de realitate. Mai ales ca in joc sunt foarte multi factori si fiecare politician are propria lui prioritate. Si toate aceste prioritati, adunate, "submineaza" prioritatea care le sintetizeaza pe toate celelalte: cerinta stricta de a respecta dieta, asigurand echilibrarea balantelor. Indeosebi a bugetului. Daca acest regim sever va fi luat in serios si pus in aplicare, atunci vom avea intr-adevar, nu peste mult timp, sansa inceperii unei noi partide: iesirea din criza.
Tara se confrunta insa, acum, cu o problema grava, care daca nu va fi rezolvata repede si bine va duce negresit la intarzierea iesirii din criza. Deficitul bugetar. Daca statul nu va asigura, in anul electoral 2012, un echilibru firesc intre venituri si cheltuieli, societatea in ansamblu va avea de suferit. Pentru ca nu este deloc in interesul Romaniei sa iesim din criza pur si simplu. Fara rezolvarea problemelor pe care le avem in momentul de fata, si am in vedere in primul rand dificultatile statului in a asigura mai multi bani pentru investitii, recesiunea insasi ar putea sa revina. Iar criza s-ar prelungi si mai mult.