"Ce se întâmplă dacă astăzi voi scrie un articol despre capacitatea inimii de a răspunde întrebărilor oamenilor", mi-am întrebat inima ieri? De îndată am simţit mişcări frumoase în corp, o stare de tandreţe, de încântare şi de bucurie, urmate de un sentiment plăcut de iubire. Răspunsul inimii mele a fost: "Da, mă bucur atât de mult. Scrie despre faptul că le răspund întotdeauna celor care mă întreabă şi vor să mă asculte"! Desigur, am urmat protocolul indicat de un mare iniţiat occidental, Deepak Chopra, în cartea sa "Cele şapte legi spirituale ale succesului" (Ed. Mix). Chopra spune: "De câtre ori trebuie să luaţi o decizie, focalizaţi-vă atenţia asupra inimii şi întrebaţi-o ce trebuie să faceţi. Aşteptaţi apoi răspunsul, sub forma unei senzaţii fizice. Oricât de slab ar fi, acesta va veni cu siguranţă".
Chopra adaugă: "Numai inima poate cunoaşte răspunsul corect. Foarte mulţi oameni cred că inima este patetică şi sentimentală. În realitate, inima este intuitivă, holistică, relaţională şi contextuală. Ea nu abordează realitatea în termeni de învins şi învingător, ci operează direct la computerul cosmic – câmpul potenţialităţii pure, cunoaşterea pură, puterea de organizare infinită – de unde preia toate informaţiile de care are nevoie. De multe ori ea nu pare deloc raţională, dar inima are o capacitate de calcul care depăşeşte cu mult în precizie limitele gândirii raţionale". Vă rog să reluaţi acest citat, căci el exprimă esenţa inimii umane şi a capacităţilor ei extraordinare de a comunica şi a prelua informaţii din "computerul cosmic", ceea ce confirmă multe cercetări ştiinţifice, îndeosebi cele făcute la Institutul american, HearthMeath.
Astăzi vorbim despre felul în care fiecare dintre noi poate conversa cu propria inimă. Vorbim despre un limbaj al inimii pe care-l putem înţelege şi de care putem deveni conştienţi. Avem nevoie să stăm într-un loc liniştit, eventual întinşi în pat, să simţim întregul corp relaxat, eventual să avem un fond muzical plăcut şi calm. În această atmosferă, ducem atenţia către inimă, aşa cum spune şi Chopra şi punem întrebarea pentru care dorim un răspuns. Dacă vrem să luăm o decizie, ducem atenţia către inimă şi-i spunem decizia noastră, apoi aşteptăm răspunsul. Când decizia noastră este "bună", inima poate pulsa şi transmite un impuls de iubire sau de tandreţe. Poate să ne transmită un sentiment de bucurie. O stare de confort este semnalul prin care inima ne spune: "Da, e bine aşa. Fă asta, e-n ordine"! Aşadar, inima ne răspunde prin două manifestări distincte; prin senzaţii fizice şi sentimente, stări, emoţii. Când senzaţiile fizice şi sentimentele sunt percepute ca neplăcute, inima spune: "Nu, nu-i o decizie bună, nu e bine ceea ce vrei sau gândeşti"!
Un lucru este bine de ştiut aici: inima ne poate spune "da" într-o situaţie. "Da, iubeşte-l pe x, du-te la cutare întâlnire" şi noi facem întocmai. Numai că ceea ce se întâmplă în realitate nu este ceea ce noi aşteptam să se întâmple. Se dovedeşte că omul pe care-l iubim este o persoană cu un caracter rău, care nu ne iubeşte sau nu are gânduri plăcute pentru noi. Atunci ne putem pune întrebarea: "De ce inima mi-a spus să-l iubesc? Oare m-a amăgit inima? Nu-i valabil răspunsul inimii sau eu nu ştiu să descifrez mesajul ei"? Răspunsul este "nu" pentru toate aceste întrebări. Inima răspunde – cum spune şi Chopra – corect. Ea ne ghidează şi către experienţe neplăcute în plan fizic. Ea le spune "da" şi unor experienţe pline de amărăciune sau dezamăgire, şi asta pentru că avem de învăţat ceva despre noi înşine din fiecare experienţă. Inima ne îndrumă să ne corectăm percepţiile greşite despre iubire de câte ori ne cheamă către o relaţie nefericită. Inima ne spune să mergem pe un drum anume, întrucât pe drumul acela putem întâlni experienţe, oameni şi situaţii vindecătoare pentru noi. Dacă inima răspunde cu iubire la o întrebare, iubirea aceea va lucra, va fi prezentă în experienţa ce urmează, indiferent dacă mintea noastră o percepe ca fiind agreabilă sau neplăcută, dacă-i una fericită sau una plină de suferinţă. Când ştim că inima ne-a spus "da", vom găsi mereu un tâlc al experienţelor vieţii, oricât de nefericite ar părea ele. Iar atunci când înţelegem că ceea ce ni se întâmplă, orice ar fi, are un sens, inima ne ghidează către sens, pentru ca – în cele din urmă – să înţelegem că inima nu minte niciodată. Totul este ca noi să ascultăm şi să interpretăm corect "limbajul inimii noastre" şi să ştim întotdeauna că putem întreba şi inima ne va răspunde.