Nu stim daca Alianta va rezista. Se poate destrama fara riscul scrutinului anticipat, deoarece e o Alianta politica, si nu una exclusiv de guvernare. Numai ca nici unul dintre cei doi parteneri n-are curajul s-o faca. De aici juramintele de credinta care urmeaza totdeauna perioadelor de scandal. Coalitia are insa mari sanse sa reziste pana la 1 ianuarie 2007. Poate si dupa aceea. Peste interesele divergente exista un interes comun tuturor formatiunilor componente: cel de a nu pierde Puterea.
In raspunsurile incendiare ale lui Traian Basescu de la Marius Tuca Show toata lumea a vazut debutul razboiului deschis din interiorul Puterii.Inexact. Razboiul fatis exista de ceva vreme. Miercuri seara am asistat cu totii la declaratia de razboi. O declaratie de razboi care nu e la inceputul conflagratiei, cum se obisnuieste, ci in toiul ei.
Disensiuni intre PD si PNL, pe de o parte, si Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu, pe de alta parte, au existat in ultimul an.
Punctul de plecare al acestei perioade de frecusuri, bombaneli si ciorovaieli:
Gala Clubul Roman de Presa de la finele lui martie 2005. Cu putin timp inainte ca natiunea sa cada in patima de loterie a diversiunii cu rapirea jurnalistilor, in discursul de la finele festivitatii, Traian Basescu i-a spus-o in fata lui Calin Popescu Tariceanu: luna de miere dintre noi s-a incheiat!
Razboiul de la nivelul Puterii a avut insa pana acum doua note evidente:
a) nu si-a gasit expresia in declaratii publice razboinice, menite a soca opinia publica.
b) o neta diferenta de temperatura intre cele doua fronturi. Frontul presedinte-premier: aproape de un razboi pe fata, recunoscut de cei doi. Frontul dintre PD si PNL: mai discret, mascat de declaratiile linistitoare ale liderilor celor doua formatiuni.
Azi, aceste caracteristici sunt o palida amintire. Razboiul are acum notele unei conflagratii violente si totale.
Astfel:
a) de o parte si de alta a baricadei se lanseaza acuzatii grave, patimase, se proclama agonia Aliantei care a dus la victoria din 2004. Mult mai important, lideri ai PNL regreta public insasi constituirea Aliantei.
b) Traian Basescu si PD fac front comun. Fac front comun si premierul, si PNL.
c) razboiul deschis din Alianta n-a lasat indiferente partenerele de coalitie. PC si UDMR s-au strans unit in jurul PNL.
d) partidele din Opozitie stau in expectativa. PSD, pentru ca a fost lovit de paralizie. PRM asteapta ca fructele acestei batalii sa-i cada in cosul de zestre electorala.
Cand fac radiografia unei conflagratii, istoricii se apuca mai intai de descoperirea si stabilirea scanteii care a provocat-o. Fiind de acord cu totii, ca sa-l parafrazam pe Nicolae Balcescu din studiul despre Revolutia de la 1848, ca scanteia a fost ocazia, si nu cauza. Admitand ca asa victoria lui Corneliu Turianu a fost rodul intamplarii, n-ar fi fost o problema ca lui Corneliu Turianu sa i se sugereze discret de catre PD o retragere. Iar distinsul magistrat, asa cum l-am putut deslusi, n-ar fi refuzat.
PD n-a facut-o. Magistratul si-a dat demisia doar dupa ce mitingul din fata CNSAS, kmerii portocalii din presa si liderii asa-zisei societati civile au inceput sa ameninte zestrea electorala a lui Traian Basescu.
Mai mult, prin sagetile trimise demonstrantilor si lui Ticu Dumitrescu, Traian Basescu a dovedit ca pariase pe sefia lui Corneliu Turianu.
Indiferent de motivele inscrierii lui Corneliu Turianu in competitie, momentul spune totul despre realitatea de esenta din Alianta. Daca PD si Traian Basescu au pus la cale lovitura impotriva candidatului PNL, pentru ca acest post e important in confruntarea politica viitoare, inseamna ca partenerii isi administreaza lovituri zdravene pe sub masa.
Daca PD si Traian Basescu n-au planuit nimic, faptul ca nu i-au cerut lui Corneliu Turianu sa se retraga spune ca PD si Traian Basescu se considera divortati de premier si de PNL. Divortat se considera si PNL. Pentru ca, oricat de important ar fi postul de presedinte al CNSAS, daca PNL si PD ar avea vointa unei convietuiri pe termen mediu, un asemenea conflict s-ar fi imblanzit, nu s-ar fi radicalizat. Pornind de la declaratiile lui Traian Basescu, multi politicieni si jurnalisti au proclamat spargerea coalitiei de guvernare.
Nu stim daca Alianta va rezista. Se poate destrama fara riscul scrutinului anticipat, deoarece e o Alianta politica, si nu una exclusiv de guvernare. Numai ca nici unul dintre cei doi parteneri n-are curajul s-o faca. De aici juramintele de credinta care urmeaza totdeauna perioadelor de scandal.
Coalitia are insa mari sanse sa reziste pana la 1 ianuarie 2007. Poate si dupa aceea. Peste interesele divergente exista un interes comun tuturor formatiunilor componente: cel de a nu pierde Puterea.
Din experienta democratiilor asezate, stim ca o coalitie se destrama in clipa cand unul dintre parteneri crede ca alegerile i-ar putea aduce o pozitie mai importanta decat cea detinuta acum.
E vreun partid din coalitie care crede ca scrutinul anticipat l-ar da castigator?
Avem serioase indoieli.
Citește pe Antena3.ro