Un om care se ineacă: Mircea Geoană

O fi ştiind Mircea Geoană să inoate in apele ape. Sigur e insă că nu ştie să inoate in apele politice.

Aţi văzut vreodată un ins care nu ştie să inoate nimerit in mijlocul unui lac adănc? Dă din măini şi din picioare, urcă, se scufundă, iar urcă, bate apa cu palmele.

Zadarnic. Pănă la urmă se ineacă. Pentru că tot ce face respectivul nu-l salvează, ci dimpotrivă, il prăpădeşte. Această imagine poate fi folosită pentru a inţelege ce se intămplă in ultimele zile cu Partidul Social Democrat. Insul care a nimerit in mijlocul lacului e, se inţelege, Mircea Geoană. N-avem nici o indoială că domnia sa ştie să inoate. Lacul adănc e scena internă a PSD şi scena politică a ţării. O fi ştiind Mircea Geoană să inoate in apele-ape. Sigur e insă că nu ştie să inoate in apele politice. Şi mişcările haotice fără rost, ale celui ce se ineacă, pentru că nu ştie să inoate, se potrivesc la situaţia lui Mircea Geoană. După anunţul privind Moţiunea de cenzură, Mircea Geoană a făcut următoarele mişcări:

1) A amănat de căteva ori redactarea şi depunerea Moţiunii.

2) A ameninţat parlamentarii PSD cu excluderea din partid, dacă nu votează Moţiunea.

3) A anunţat negocieri cu alte partide.

4) A trăntit la Senat două Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului Tăriceanu.

5) A redactat o Moţiune intitulată: "1.000 de zile de haos. Sfărşitul guvernării de dreapta", in care e denunţată guvernarea ultimilor trei ani, nu numai cea a lui Tăriceanu.

După anunţul privind Moţiunea de cenzură, PSD avea un singur lucru de făcut.


Să depună Moţiunea de cenzură. Mişcările PSD, in fapt cele ale lui Mircea Geoană, sunt complet aiurea, trădănd un partid care-şi dă seama că trebuie să intreprindă ceva pentru a nu deveni extraparlamentar, dar care n-are habar ce trebuie să facă. De aceea, partidul s-a lansat şi se lansează in iniţiative care se bat cap in cap, aducăndu-i, in locul sporului de capital politic dorit, o şi mai mare erodare electorală.

Să luăm, de exemplu, decizia de a trănti Ordonanţele de Urgenţă ajunse in dezbaterea Senatului. Nici vrăjitoarea Cireşica, in stare să-ţi ghicească, dincolo de vorbele dulci ale amorezului, intenţii serioase, cum ar fi cea de a-ţi plăti avortul, n-ar putea să ne spună ce a urmărit prin mişcarea asta PSD. Să arate liberalilor că soarta guvernului Tăriceanu depinde de muşchii PSD-işti? Liberalii n-aveau nevoie de această demonstraţie de forţă pentru a fi conştienţi că guvernează minoritar. Nu pentru că n-ar şti căt de preţios e votul PSD-ului refuză ei orice compromis cu principalul partid de Stănga. PNL e condamnat să se poarte aşa. Orice compromis cu PSD riscă să-i aducă pierderea electoratului de Dreapta. Astfel că, prin momentul de la Senat, PSD n-a căştigat nimic. Ba mai mult, a pierdut:

- a adăncit in opinia publică imaginea de partid care şantajează PNL pentru a primi şi el ceva de ronţăit din avutul ţării;

- a sporit imaginea de haos de pe scena politică, o imagine care serveşte de minune dictaturii in ascensiune a celui de la Cotroceni.


Să luăm un alt exemplu: orientarea Moţiunii către intreaga guvernare de Dreapta. PSD a urmărit prin asta să descurajeze intenţia PD şi PLD de a vota Moţiunea de cenzură. Astfel, şi-a zis Mircea Geoană, guvernul nu cade, iar PSD iese cu faţa curată, argumentănd că PD şi PLD s-au opus. Cine cunoaşte insă lipsa categorică de bun-simţ a celor două formaţiuni in care-şi vără zilnic picioarele, ca in nişte ciubote, Jupănul de la Cotroceni, işi dă seama că nimic nu le opreşte să voteze şi o Moţiune indreptată impotriva lor.

Ieri s-a confirmat ştirea că marţi noaptea Mircea Geoană s-a intălnit in taină cu Traian Băsescu. Nu o intălnire oficială, anunţată din timp, ci una prin boscheţii de la Cotroceni, cum stă bine atăt bandiţilor, căt şi amorezilor. A fost mişcarea cea mai năucă a lui Mircea Geoană. Ultima mişcare a celui din mijlocul lacului. După care urmează scufundarea.