Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu am,fireşte, nici calitatea şi nici intenţia de a contesta decizia onoratei autorităţi, dar, ca simplu cetăţean al României, ca om care s-a alăturat amplei mişcări de solidaritate cu Ucraina şi cu cetăţenii săi, nu pot să nu îmi pun întrebarea: oare, pentru a da expresie acestor legitime aspiraţii ale statului ucrainean, singura soluţie convingătoare şi corectă era renunţarea la acel valoros document istoric? Nu de alta, dar prea aduce atât de mult aminte un asemenea demers de o teză foarte dragă fanilor ideologiei globaliste potrivit căreia viitorul UE va fi dat de pierderea suveranităţii statelor membre şi chiar de ştergerea memoriei lor naţionale colective.
La urma-urmelor, de ce nu puteau să apară pe acelaşi panou documentul istoric iscălit de marele domnitor al Moldovei, drapelul de stat a Ucrainei şi cel al Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât privilegiile pe care Alexandru cel Bun le acorda, cu opt veacuri în urmă, negustorilor din Lvov îşi află,astăzi, împlinirea în Uniunea Europeană a liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor,capitalurilor şi serviciilor? Uniune Europeană în care România a intrat în urma unor complexe şi dificile negocieri purtate de către guvernul Adrian Năstase în perioada 2001-2004 şi familia căreia doreşte să facă parte şi Ucraina.
Surprinderea mea-şi sunt convins că nu numai a mea- este cu atât mai mare cu cât operaţiunile de modificare ale obiectivului din Piaţa Centrală a oraşului Cernăuţi se derulau în perioada când la Kiev, adică în capitala Ucrainei,se aflau înalte oficialităţi româneşti,care, la întoarcerea acasă,ne-au informat că relaţiile bilaterale dintre România şi Ucraina au intrat într-o etapă foarte avantajoasă pentru cele două popoare. Un argument decisiv, invocat de către liderul PSD, Marcel Ciolacu, fiind faptul că preşedintele Zelenski s-a declarat de acord ca legislaţia să fie modificată aşa încât românii din Ucraina să beneficieze de aceleaşi drepturi pe care le au minorităţile din această ţară. Promisiune care ne bucură şi pe care aşteptăm să o vedem transpusă în realitate. Până atunci, însă, suntem puşi în situaţia să vedem că un document istoric din tezaurul memoriei colective a ţărilor noastre este trimis, în cel mai fericit caz, la arhivă, unde riscă să fie îngropat de colb şi de uitare.
În consecinţă, ar fi bine să mai cunoaştem şi dacă această întâmplare, care reprezintă un regretabil afront adus memoriei noastre colective, s-a aflat pe agenda discuţiilor pe care le-au avut cu înaltele oficialităţi de la Kiev domnii Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu şi Bogdan Aurescu,urmaţi de Florin Cîţu. Sau, pentru că sunt semne că nu s-au aflat, poate ni se va spune şi nouă de ce nu s-au aflat. Şi, eventual, când s-ar putea ca guvernul României, dacă nu chiar preşedintele Klaus Iohannis, să o abordeze, în mod deschis, corect şi constructiv, în viitoarele dialoguri cu partenerii din Ucraina. Aşa încât incidentul de la Cernăuţi să fie doar o excepţie nu şi un precedent! Foarte probabil după ce Putin şi camarila sa vor înţelege că sloganul propagandist go home!, cu care, în vremea precedentului Război Rece,propagandiştii Kremlinului îi gratulau pe duşmanii lor de moarte, adică pe imperialiştii americani, are şi o versiune în limba rusă.
Versiune perfect valabilă în momentul şi în situaţia de faţă!
