Chiar daca s-a vorbit si se mai vorbeste destul de mult despre moda in cercetarea stiintifica, exista domenii, precum matematica, in care nevoile au constituit punctul de plecare al teoriilor.
Una dintre cele mai vechi meserii, cea de agrimensor (practicata printre altii de eroul lui Kafka din romanul "Castelul"), adica de specialist in masurarea si impartirea terenurilor destinate cultivarii, i-a condus la vremea lor pe locuitorii din Sumer, Egipt, China si Grecia antichitatii spre ceea ce avea sa devina teorema lui Pitagora.
Insuficienta pentru calcularea traiectoriei ghiulelelor de tun, matematica post-medievala a ajuns, prin Newton si Leibnitz (aproape simultan), la calculul integral si diferential, in care integrala dezvaluie trecutul unei curbe, iar derivata viitorul ei, cum spunea marele romantic si matematician Grigore Moisil.
Epoca moderna a fost martora unor entuziasme, chiar si printre nematematicieni, pentru topologie, fractali si haos, iar mai de curand pentru teoria catastrofelor, devizata de Rene Thom si bogat ilustrata cu forme grafice, care si-au gasit locul pana si in picturile lui Salvador Dali.
Buna doar pentru descrieri, teoria cu pricina nu poate sa prevada o catastrofa (in sensul etimologic al cuvantului, rasturnare, schimbare totala de directie), precum cea de la care abia s-au implinit 20 de ani, explozia navetei spatiale Challenger la doar 73 de secunde dupa lansare. Bilantul, sapte astronauti pierduti in spatiu pe vesnicie.
Initiat la putina vreme dupa debarcarile pe Luna dintre iulie 1969 si decembrie 1972, proiectul navetei spatiale a suferit de la bun inceput efectele ambitiei inginerilor, carora li s-a cerut si care au proiectat un aparat de zbor nou in aparenta, dar bazat pe o tehnologie relativ veche, poate depasita inca inainte de prima lansare. Succesele initiale, de altfel foarte costisitoare, au fost intrerupte pentru o vreme de tragedia din 1986, urmata de o alta catastrofa, Columbia, dezintegrata cu putine clipe inaintea aterizarii in 2002. Inca sapte astronauti care dispar. De atunci, doar inca o singura lansare, Discovery, care a trecut si ea la un pas de o noua tragedie, pe cale sa fie produsa de o mica defectiune a materialului izolant al rachetelor. Scepticii cu inclinatii literare din NASA se refera la naveta spatiala sub numele de "Rosemaryâs Baby", aluzie la progenitura satanica din romanul omonim semnat de Ira Levin. Au ramas doar trei: Atlantis, Endeavour si Discovery, mentinute in viata de o armata de 16 mii de ingineri, care cheltuiesc peste 5 miliarde de dolari pe an. Orice nou accident ar pune in pericol statia spatiala internationala (ISS), in schimb, intreruperea definitiva a programului navetei ar putea trimite din nou oameni pe Luna, cine stie, poate chiar pe Marte. Se asteapta decizii.
Pana una alta, inspirati poate de vreun film SF de mana a doua, locatarii din ISS s-au hotarat sa "lanseze" in spatiu, in timpul unei perioade de EVA (nu va speriati, este vorba doar de activitate extravehiculara, o scurta plimbare in spatiu) un costum de scafandru spatial (fara pilot, evident, umplut cu tot felul de bulendre abandonate la bord) si inzestrat cu o statie de radio care emite pe frecventa de 145,990 MHz, rezervata radioamatorilor. Pamantenii vor putea incerca sa receptioneze mesajele cifrate (nu, nu este vorba de un SOS), emise in cinci limbi de mare circulatie, toate terestre, speram.
Si daca sunteti dornici de o informatie care sa depaseasca fictiunea, ei bine, anul 2006 se anunta ca fiind primul in care este permis oficial consumul de alcool in spatiul cosmic, mai exact pe o orbita terestra. Asta nu inseamna ca statia spatiala internationala ISS va deveni prima carciuma orbitala, nici vorba, dar la insistenta responsabililor partii ruse a programului, pilotii spatiali, astronauti si cosmonauti, vor avea voie sa traga cate o dusca de tarie dupa activitati dificile. De altfel, pe statiunea orbitala rusa MIR, dezafectata in 2001, erau tolerate tacit dozele mici de alcool, de regula coniac.
NASA a preferat dintotdeauna prohibitia la bordul navelor ei. Alta idee nereusita, desi poate nu producatoare de catastrofe?
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
