Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alegeri prezidentiale in Franta. La Sangeru a rasarit soarele. Soarele se mira din toate razele ca a ramas singur pe cer. Aseara, la asfintit, norii stapaneau campiile de lupta, iar astrul zilei se pitise cu totul, infrant inainte sa apuna. O televiziune pune cap la cap gafele lui Sarkozy, prezentat ca favorit. O gafa a fost cand, acasa fiind, intr-o regiune franceza, s-a crezut in Germania.
Alta, cand dupa o prelunga conversatie cu Putin, presedintele Frantei s-a infatisat presei beat crita. Asta nu-i gafa. E manifest electoral intr-o tara unde, chiar daca numarul de betivi pe metru patrat e mai mic decat in Romania, se bea totusi vartos. Mai ales vin. Franta, in imaginile pe care le vad, nu se prea inghesuie la urne. Favorit, zice o corespondenta, e Sarkozy. Alta ca e Hollande. Amandoua conchid ca Franta nu-i matinala electoral. Voteaza pe seara, probabil, cand francezul, obosit de lene, iese sa ia aer. Eu consemnez, mixand imaginile si incercand sa storc o idee, starea de plictiseala.
Cand eram copii, cantam uneori in recreatie "A venit (sau dupa caz, vine) vacanta/ cu trenul din Franta!' si traiam o placuta inaripare. De ce venea vacanta cu trenul cand Sangeru era o localitate prin care nu trecea trenul, din care nu se auzea trenul, ci doar se auzise despre tren, pe care mi-l imaginam fantomatic si lung? Si apoi de ce din Franta? Acum, privind imaginile sfortarii electorale de la Paris, desprinse parca din imparatia lui Morfeu, am in sfarsit dezlegarea. Din Franta, surata noastra, nu poate veni decat vacanta. O lunga si somnolenta vacanta. In Paris e vacanta. Cum o fi in Micul Paris?
In Romania vin alegerile. Pas, pas, tronca, tronca prin hartoape. Cu caruta, cu bicicleta, cu posta care aduce felicitari personalizate fiecarui alegator si mai vin cu punga cu cozonaci. Bune alegerile. Pacat ca astampara foamea atat de rar, o data la patru ani. Eu, zice Nino, muncitor cu paharul, posesor al unei pufoaice Basescu, scorojita, ramasa fara vopsele pe ea sau cu niste urme nedefinite de pigmenti, ca pedeleul, as vrea sa fie alegeri in fiecare zi. Ii votez pe toti. Si pe cei de te-au batjocorit pana acum? Si!, zice Nino, amuzat ca vreo doi insi se holbeaza la el. Pun stampila pe toti, sa nu se supere ca mi-au dat si nu i-am stampilat. Imi da, il stampilez. Imi dau toti, ii stampilez pe toti. In trista lui imbecilitate, omul pare fericit.
Au aparut afise cu mutre pe care refuz sa cred ca le-as mai putea revedea calarind banul public si caravane prin sate care vorbesc despre cum a trecut greul si in curand vor fi inundatii cu miere. Nu prea vad opozitia. Nu cu cozonaci, ca n-are de unde da. S-o vad in "munca de la om la om', prin catune. Sa fi venit si la ea vacanta cu trenul din Franta? Era un personaj, din proza franceza, culmea, care vorbea si cand era singur, tare. Cand era prea multa liniste, batea cu ciocanul intr-un lighean. Moartea, explica el, vine doar cand e tacere in jur. Prea multa liniste cheama moartea. Nea Nelu (fost Cotrocelu) atrage atentia opozitiei sa nu se relaxeze prea devreme. Sa-l fi enervat si pe el un miros de impaunare?
Citește pe Antena3.ro
