Verzi de supărare

Ziua Mondială a Mediului incepe să fie un moment in care oamenii şi autorităţile se găndesc cum să-şi salveze pielea. In sens propriu, deoarece situaţia Planetei s-a deteriorat spre limite care pot fi ireversibile.

Ziua Mondială a Mediului incepe să fie un moment in care oamenii şi autorităţile se găndesc cum să-şi salveze pielea. In sens propriu, deoarece situaţia Planetei s-a deteriorat spre limite care pot fi ireversibile.

Nu ne ducem cu exemplele spre sferele ezoterice, spargerea stratului de ozon fiind mai greu de inţeles. Dar ruperea unei crengi, tăierea unui pom, schimbarea uleiului la maşină in vadul părăului sunt atacuri la mediu pe care cetăţeanul nostru, cu mic, cu mare, le face cu nonşalanţă. Educaţia ecologică este parte dintr-un ansamblu al educaţiei. Nu inseamnă automat că omul cu instrucţie mai inaltă este şi un apărător al mediului. Tehnologia este in numeroase cazuri poluantă. Nici bogăţia nu-i transformă pe cei cu bani in mari ecologişti.

Să venim la Romănica noastră, tot mai murdară şi mai secetoasă. I-am văzut pe mai-marii ţării cum pledau de Ziua Mediului pentru respectarea unor noi valori. Nu au suflat nici un cuvănt despre răspunderea celor care, prin decizii politice şi economice, au favorizat dezastre ecologice. Distrugerea sistemelor de irigaţii, tăierea masivă a pădurilor, lipsa cvasitotală de măsuri pentru dotarea edilitară a localităţilor cu depozite de deşeuri şi staţii de epurare sunt doar căteva din cauzele degradării mediului in ţara noastră, in consecinţa ignorării problemelor de mediu. In nici o localitate din Romănia deşeurile nu se colectează separat, in containere pentru sticle, hărtie şi deşeuri menajere. Ideea a fost aruncată la coş odată cu comunismul.

Sunt şi căteva semne de speranţă. In preajma Zilei Mediului a fost sancţionat drastic cel mai mare poluator din Romănia - am numit Petrom. La fel, autorităţile de mediu au oprit lucrările la o construcţie monstruoasă - şoseaua care traversează rezervaţia naturală din Munţii Retezat. Ii ştiu verzi de supărare pe austriecii de la OMV, care asfixiază Piteştii cu rafinăria nemodernizată. Tot verzi de supărare sunt şi promotorii pumnalului de asfalt implantat in ecosistemul din Retezat.
Cănd ii vom vedea la fel de supăraţi pe cei care distrug cu sălbăticie Delta Dunării?
Să punem asemenea intrebări nu o dată pe an, ci in fiecare zi. Doar aşa verzii de supărare vor fi mai aproape de numărul lor real. Altfel, vom fi tot mai palizi!